1. [MDA2] hipoteca v vz ipoteca
2. [DEX '09] IPOTECA, ipotechez, vb. I. Tranz. A supune un bun imobil unei ipoteci. – Din fr. hypothéquer.
3. [MDA2] ipoteca vt [At: HAMANGIU, C. C. 440 / V: (înv) h~ / Pzi: ~chez / E: fr hypothéquer] A supune un bun imobil unei ipoteci.
4. [CADE] * IPOTECA (-echez) vb. tr. ⚖️ A da ca ipotecă; a amaneta o casă: ~ casele; pămîntul nu-i al dumitale... și nu poți să-l ipotechezi (BR.-VN.) [fr.].
5. [DLRLC] IPOTECA, ipotechez, vb. I. Tranz. (În economia capitalistă, cu privire la bunuri imobile) A da în garanție la contractarea unui împrumut, printr-un act legal, încheiat de părți în fața autorităților judiciare. Și-a ipotecat moșia.
6. [DN] IPOTECA vb. I. tr. A supune (un imobil etc.) unei ipoteci. [P.i. 3,6 -chează. / cf. fr. hypothéquer].
7. [MDN '00] HIPOTECĂ s. f. (biol.) partea inferioară, mai mică, a unei valve. (< fr. hypothèque)
8. [MDN '00] IPOTECA vb. a supune (un imobil etc.) unei ipoteci. (< fr. hypothéquer)
9. [Șăineanu, ed. VI] ipotecà v. 1. a supune la ipotecă; 2. a da drept ipotecă.
10. [Scriban] *ipotechéz, a -cá v. tr. (d. ipotecă; fr. hypothéquer). Jur. Pun ipotecă: șĭ-a ipotecat casa ca să capete banĭ cu împrumut. Fig. Angajez, leg: a ipoteca viitoru.
11. [DOOM 3] ipoteca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ipotechez, 3 ipotechează; conj. prez. 1 sg. să ipotechez, 3 să ipotecheze
12. [DOOM 2] ipoteca (a ~) vb., ind. prez. 3 ipotechează
13. [MDO] ipoteca (ind. prez. 3 sg. și pl. ipotechează)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL