1. [DEX '09] IPOHONDRIE, ipohondrii, s. f. Stare psihică morbidă, caracterizată prin neliniște continuă, teamă și preocupare obsesivă de starea sănătății proprii; idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are. [Var.: ipocondrie s. f.] – Din fr. hypocondrie.
2. [MDA2] ipohondrie sf [At: NEGRUZZI, S. I, 207 / V: hipocon~, h~, ~ocon~ / Pl: ~ii / E: fr hypocondrie] 1 Stare psihică morbidă, caracterizată prin neliniște continuă, teamă și preocupare obsesivă de starea sănătății proprii Si: (nob) ipocondrism. 2 Idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are. 3 (Înv; imp) Melancolie.
3. [CADE] IPOHONDRIE = IPOCONDRIE: de mare belea mi se pare că m’ai dat... cu ipohondriile dumitale (CAR.); de la o vreme îmi venise stenaherie și ~ (ALECS.) [ngr.].
4. [DLRLC] IPOHONDRIE, ipohondrii, s. f. Dezechilibru nervos manifestat prin teama exagerată de a contracta o boală sau prin ideea fixă că suferi de o boală pe care în realitate n-o ai. V. neurastenie. Am niște nevralgii intercostale, cari mă bagă-n fel de fel de ipohondrii. CARAGIALE, O. VII 55. M-am uscat îți zic... și de nu m-oi porni degrabă... să știi că-mi vine ipohondrie. ALECSANDRI, T. I 198. – Variantă: ipocondrie (NEGRUZZI, S. I 207) s. f.
5. [DN] IPOHONDRIE s.f. Teamă exagerată de a nu contracta o boală; obsesie, idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală. [Var. ipocondrie s.f. / < fr. hypocondrie, cf. gr. hypochondria].
6. [MDN '00] IPOHONDRIE s. f. sindrom morbid prin teamă exagerată și obsesivă de boli. (< fr. hypocondríe)
7. [Scriban] *ipohondríe f. (d. ipohondriac, fiindcă se credea că ipohondria provine din turburarea ipohondrĭuluĭ). Afecțiune nervoasă care te face să te crezĭ bolnav fără să fiĭ și, din cauza asta, să fiĭ posomorît și supărăcĭos.
8. [DEX '09] IPOCONDRIE s. f. v. ipohondrie.
9. [MDA2] hipocondrie sf vz ipohondrie
10. [MDA2] hipohondrie sf vz ipohondrie
11. [MDA2] ipocondrie sf vz ipohondrie
12. [CADE] * IPOCONDRIE sf. 1 🩺 Turburare nervoasă care face pe cineva să se creadă atins de diferite boale grave: vrei să te faci sănătos și să scapi de ipocondria asta? (ODOB.) ¶ 2 Tristețe, melancolie [fr.].
13. [DN] IPOCONDRIE s.f. v. ipohondrie.
14. [Șăineanu, ed. VI] ipocondrie f. 1. afecțiune nervoasă care turbură mintea bolnavilor, făcându-i să crează că-s atinși de diferite boale; 2. melancolie, tristeță obișnuită.
15. [DOOM 3] ipohondrie s. f., art. ipohondria, g.-d. art. ipohondriei; pl. ipohondrii, art. ipohondriile (desp. -dri-i-)
16. [DOOM 2] ipohondrie s. f., art. ipohondria, g.-d. art. ipohondriei; pl. ipohondrii, art. ipohondriile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL