1. [MDA2] heltiugă sf vz hâltiugă
2. [CADE] ❍ HELTIUGĂ sf. Mold. (PAMF.) 🍽 Mîncare proastă.
3. [MDA2] hâltiugă sf [At: I. CR. III, 286 / V: hel~ / Pl: ~uge / E: nct] (Reg) 1 (Prt) Mâncare fără gust. 2 (Prt) Mâncare cu multă apă, ca niște lături. 3 (îf hel~) Borș fără nimic fiert.
4. [Scriban] heltúgă și -ĭúgă f., pl. ĭ (pol. dial. beltuga, amestecătură turbure, ca hîltîcîĭ din bîltîcîĭ. Bern. 1, 118). Est. Iron. Zoarcă, zemurcă, zeamă lungă (udătură) proastă. – Și hăltugă (Mold. sud, Munt. est), hultucă (Bz.), hîltugă (Suc.) și -ĭugă (Mold. Rev. I. Crg. 2, 218 și 3, 286). V. chichion, cĭorbă, tăvăragă, torocală.
5. [Scriban] hîltĭúgă, V. heltĭugă.
6. [DAR] hâltiugă s.f. (reg., înv.) mâncare proastă, fără gust; lături.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL