1. [DEX '09] HELIOGRAVURĂ, heliogravuri, s. f. 1. Ansamblu de procedee fizice și chimice cu care se execută clișeele de cupru pentru imprimarea heliografică; heliografie. ♦ Gravură obținută printr-un astfel de procedeu. 2. Procedeu fotomecanic de gravare a formelor de tipar adânc; fotogravură. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliogravure.
2. [MDA2] heliogravură [At: NOM. MIN. I, 211 / P: ~li-o~ / Pl: ~ri / E: fr heliogravure] 1 Ansamblu de procedee fizice și chimice cu care se execută clișee de cupru pentru imprimarea heliografică. 2 (Ccr) Gravură obținută prin acest procedeu Si: heliografie (3). 3 Procedeu fotomecanic de gravare a formelor de tipar adânc Si: fotogravură.
3. [CADE] * HELIOGRAVURĂ (pl. -uri) sf. 1 📰 Gravură obținută cu ajutorul heliografiei ¶ 2 Fototipie [fr.].
4. [DEX '96] HELIOGRAVURĂ, heliogravuri, s. f. 1. Ansamblu de procedee fizice și chimice cu care se execută clișeele de cupru pentru imprimarea heliografică; heliografie. ♦ Gravură obținută printr-un astfel de procedeu. 2. Procedeu fotomecanic[1] de gravare a formelor de tipar adânc; fotogravură. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliogravure.
5. [DLRLC] HELIOGRAVURĂ, heliogravuri, s. f. Ansamblu de procedee cu care se execută clișeele de cupru pentru imprimarea heliografică; gravură lucrată prin astfel de procedee. Cerneluri de tipar pentru heliogravură. – Pronunțat: -li-o-.
6. [DN] HELIOGRAVURĂ s.f. Procedeu de execuție a clișeelor de cupru pentru imprimare heliografică. ♦ Gravură lucrată printr-un astfel de procedeu. [< fr. héliogravure].
7. [MDN '00] HELIOGRAVURĂ s. f. 1. procedeu de execuție a clișeelor de cupru pentru imprimare heliografică. ◊ gravura obținută. 2. procedeu fotomecanic de gravare a formelor de tipar adânc; fotogravură. (< fr. héliogravure)
8. [Șăineanu, ed. VI] heliogravură f. gravură făcută cu ajutorul fotografiei.
9. [Scriban] *eliogravúră f., pl. ĭ (vgr. ῾élios, soare și gravúră). Gravură făcută cu ajutoru fotografiiĭ.
10. [DOOM 3] heliogravură (desp. -li-o-gra-) s. f., g.-d. art. heliogravurii; pl. heliogravuri
11. [DOOM 2] heliogravură (-li-o-gra-) s. f., g.-d. art. heliogravurii; pl. heliogravuri
12. [IVO-III] heliogravură, -ri.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL