Definiție și ce înseamnă helianthemum

1. [DLRM] MĂLĂOI, mălăoi, s. m. Numele a doi arbuști care cresc pe stînci și au flori galbene și frunze liniare, acoperite cu peri. (Helianthemum alpestre și rupifragum).

2. [DFL] HELIANTHEMUM (Mill.). Adaus., HELIANTEMUM, IARBA OSULUI, fam. Cistaceae. Gen originar din regiunile mediteraneene, 75-85 specii, erbacee sau subarbuști, glabre sau pubescente. Frunze eliptice, liniar-eliptice, oblonge sau liniar- oblonge, opuse uneori, cele dinspre vîrf alterne. Flori (3 sepale, 5 petale albe, galbene, portocalii, roz sau roșii, de cîteva ori mai lungi decît caliciul, număr mare de stamine, ovar cu o singură lojă, stil cu lungime variabilă, drept sau îndoit la bază, stigmat trilobat) așezate într-un racem multiflor. Fruct, capsulă.

3. [DFL] Helianthemum alpestre (Jacq.) DC. Specie care înflorește vara. Flori galbene (caliciul tomentos, de două ori mai scurt decît petalele), cca 6, într-un racem terminal. Fruct, capsulă. Frunze opuse, lanceolate, plane, păroase. Mic subarbust cu tulpină semilemnoasă, procumbentă.

4. [DFL] Helianthemum apenninum (L.). Mill. (syn. H. polifolium Mill.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (petale: rotund-ovate) albe, la bază galbene-citron cu diametru de 1 cm cca 10, în racem multiflor, terminal. Fruct, capsulă pubescentă. Frunze liniar-lanceolate, cca 3,4 cm lungime, 7 mm lățime, opuse, cu marginea rulată în exterior, pe partea inferioară albe sau gri-pîsloase. Arbust cu lujeri erecți, cca. 32 cm lungime, tulpină pîsloasă.

5. [DFL] Helianthemum canum (L.) Baumg. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori galbene-închis (petale de cca 5 mm lungime), cca 15, în racem. Frunze liniar-lanceolate, sesile sau amplexicaule, fără stipele, pe partea inferioară albe-pîsloase, pe cea superioară verzi sau gri-pîsloase. Arbust de cca. 16 cm înălțime, puțin ramificat.

6. [DFL] Helianthemum nummularium (L.) Mill. (syn. H. chamaecistus Mill.; H. vulgare Gaertn.). Specie ce înflorește primăvara-vara. Flori galbene, (calieciul cu sepalele interioare-obtuze, cu vîrf acut, scurt, mai scurte decît petalele corolei de cîteva ori, ca și ovarul cață de stil), dispuse puține în raceme terminale, mici, înconjurate de bractee. A dat naștere, la multe soiuri cu flori simple sau duble, roz, galbene, carmin, roșii-stacojii, albe etc. Fruct, capsulă. Frunze scurt-pețiolate, la maturitate pieloase, opuse, ovate, eliptice sau liniar-oblonge, obtuze, verzi-închis, pe partea inferioară cu peri moi, catifelați, gri, marginea îndoită spre în jos și prevăzută cu cili. Semiarbust înalt de 10-30 cm. Tulpini întinse pe sol, ramificate la bază, pubescente.

7. [DGS] mălăoi s.m. (bot.; reg.) 1 v. Iarba-osului (v. iarbă) (Helianthemum chemaecistus și Helianthemum vulgare). 2 v. Iarba-osului (v. iarbă) (Helianthemum alpestre și Helianthemum rupifragum).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro