1. [DEX '09] HAZNA, haznale, s. f. 1. Bazin subteran de dimensiuni relativ mici, folosit pentru colectarea și decantarea apelor impurificate provenite dintr-un număr mic de gospodării; p. ext. latrină. 2. (Înv.) Clădire sau încăpere a vistieriei în care se păstrau un tezaur, o sumă mai mare de bani sau alte lucruri de preț; p. gener. vistierie. – Din tc. hazine, hazne.
2. [MDA2] hazna sf [At: NECULCE, ap. LET. II, 210/34 / V: (înv) hasna, hasnea, ~nea, hăz~ / Pl: ~le / E: tc hazine] 1 Bazin subteran de dimensiuni relativ mici, folosit pentru colectarea și decantarea apelor impurificate provenite dintr-un număr mic de gospodării Si: fosă septică. 2 Rezervor de apă. 3 Cișmea. 4 Loc unde se depune funinginea din coșurile sobelor și de unde se scoate printr-o deschizătură. 5 (Înv) încăpere a vistieriei în care se păstrau valori importante. 6 Vistierie. 7 Tezaur.
3. [CADE] HAZNA (pl. -nale) sf. 1Tesaurul Statului, vistieria țării: banii tnturor curgeau gîrlă în haznalele domnești (VLAH.) ¶ 2 Încăpere, cămară, boltă, ladă, unde se păstrează banii și alte scule prețioase, vistierie: am să-l dau în haznaua cu banii (CRG.); să mai mergem și pe la haznaua împărătească (ISP.) ¶ 3 Canal, rezervor unde se scurg murdăriile dintr’o latrină, cloacă (🖼 2524): arunca în sus din ~ stropii de noroiu (I.-GH.) [tc.].
4. [DLRLC] HAZNA, haznale, s. f. 1. Rezervor subteran în care se scurg sau în care se aruncă rămășițele murdare dintr-o gospodărie. Ridicînd capacul haznalei, a intrat înăuntru. BOGZA, A. Î. 528. 2. (Învechit) Clădire, încăpere în care se păstra un tezaur, o sumă mai mare de bani sau alte lucruri de preț; vistierie. Munceau bieții oameni din zori pînă în puterea nopții și banii tuturor curgeau gîrlă în haznalele domnești. VLAHUȚĂ, O. AL. 217. Să mai mergem și pe la haznaua împărătească, că doară n-o fi foc. ISPIRESCU, L. 371.
5. [Șăineanu, ed. VI] haznà f. 1. vistieria țării, tezaurul Statului: a furat și banii haznalei AL.; 2. tezaur, comoară în genere: un Sultan ca tine bogat cu haznale PANN; 3. canal pentru murdării, cloacă: podelele aruncau în sus din hazna stropi de noroiu GHICA. [Turc. HAZNA].
6. [Scriban] hazná f. (turc. hazna, hazne [d. ar. hazna, hazine], de unde și ngr. kaznâs, haznâs, haznés, bg. sîrb. hazná, rus. kazná, [d. turc. de nord kazna]; sp. alhacena, alacena, dulap, firidă [d. ar. al-hazena, al-hizâna]. V. cazon, magaza). Depozit de banĭ, vistierie, casierie. Depozit (rezervoriŭ) de apă. Sumă fixă de 36,000 de pungĭ (Vechĭ). Recipientu de zid al uneĭ latrine. – Și hazneá, pl. ele. Olt. azná (ca sîrb.).
7. [MDA2] azna sf vz hazna
8. [MDA2] hasna sf vz hazna
9. [MDA2] hasnea sf vz hazna
10. [MDA2] haznea sf vz hazna
11. [MDA2] hăznea sf vz hazna
12. [CADE] ❍AZNA = HAZNA.
13. [Scriban] azná, V. hazna.
14. [DOOM 3] hazna (latrină) s. f., art. haznaua, g.-d. art. haznalei; pl. haznale
15. [DOOM 2] hazna s. f., art. haznaua, g.-d. art. haznalei; pl. haznale, art. haznalele
16. [MDO] hazna
17. [IVO-III] hasna, -nale.
18. [DER] hazna (haznale), s. f. – 1. Tezaur, visterie. – 2. Depozit, rezervor. – Mr. haznă, megl. aznă. Tc. haz(i)ne (Roesler 607; Șeineanu, II, 214; Lokotsch 857; Ronzevalle 86), cf. ngr. χαζνές, alb. haznë, sb. (h)azna, rus. hazná. – Der. haznagiu, s. m. (vidanjor); haznatar (var. haznadar, haznetar, hasnadar), s. m. (vistiernic), din tc. haznadar, cf. sb. haznadar.
19. [DLRLV] HAZNA s.f. 1. (Mold, ȚR) Tezaur (public). A: Trecea pași la Cameniță cu haznele și cu zaharele. NECULCE. Sînt acum date un meleon si sasă sute de mii de galbeni si haznaua me nici are habar, ca cînd n-au ieșit nemică. H 1771, 93r; cf. N. COSTIN; PSEUDO-MUSTE; IM 1754, 8v; H 1771, 85v; H 17792, 102r. B: Scoțînd sangeacul din hazne, îl ia ceauș-bașa. IM 1730, 13v. 2. (Mold.) Rezervor de apă. Au adus și apa de la hazna ... slobozind apa pe trei țăvi cu șuruburi. PSEUDO-AMIRAS. 3. (Mold.) Cișmea. Au făcut o hazne mică în trei colțuri cu trei șuruburi. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU. Variante: hazne (NECULCE: IM 1730, 13v; IM 1754, 8v: PSEUDO- E. KOGĂLNICEANU), haznea (H 1771, 85v). Etimologie: tc. hazine, hazne. Vezi și haznatar. Cf. c h i n c i; v i s t e r i e.
20. [DLRLV] HAZNE(A) s. f. v. hazna.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL