1. [DEX '09] HAGIOLOGIE s. f. Hagiografie. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. hagiologie.
2. [MDA2] hagiologie sf [At: DN3 / P: ~gi-o~ / Pl: ~ii / E: fr hagiologie] Hagiografie.
3. [DN] HAGIOLOGIE s.f. Hagiografie. [Pron. -gi-o-, gen. -iei. / < fr. hagiologie, cf. gr. hagios – sacru, logos – știință].
4. [MDN '00] HAGIOLOGIE s. f. ansamblu de scrieri care tratează despre sfinți sau despre lucruri sfinte. (< fr. hagiologie)
5. [DOOM 3] hagiologie (desp. -gi-o-) s. f., art. hagiologia, g.-d. hagiologii, art. hagiologiei
6. [DOOM 2] hagiologie (-gi-o-) s. f., art. hagiologia, g.-d. hagiologii, art. hagiologiei
7. [DETS] HAGIO- „sacru, sfînt”. ◊ gr. hagios „sacru” > fr. hagio-, germ. id. > rom. hagio-. □ ~graf (v. -graf), s. m., autor care scrie despre viețile sfinților; ~grafie (v. -grafie), s. f., ramură a teologiei care studiază viețile sfinților; sin. hagiologie; ~logie (v. -logie1), s. f., hagiografie*.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL