1. [DEX '09] HABOTNIC, -Ă, habotnici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care respectă cu scrupulozitate prescripțiile religiei; bigot. – Din rus. habadnik „membru al sectei religioase evreiești «Habad»”.
2. [MDA2] habotnic, ~ă a [At: CAMIL PETRESCU, V. 93 / Pl: ~ici, ~ice / E: rs хабадник] 1 (D. evrei) Care respectă cu strictețe preceptele iudaismului. 2 (Pex; d. creștini) Bigot. 3 (Fig) Fanatic.
3. [CADE] HABOTNIC adj. și sm. Bigot, fanatic (vorb. de Evrei): s’au luat ~ii la bătaie și s’au păruit de le-au mers fulgii (grig.) [rus. habatnikŭ].
4. [DEX '96] HABOTNIC, -Ă, habotnici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care respectă cu scrupulozitate exagerată prescripțiile religiei; bigot. – Din rus. habadnik „membru al sectei religioase evreiești «Habad»”.
5. [DLRLC] HABOTNIC, -Ă, habotnici, -e, adj. Care păzește cu scrupulozitate prescripțiile religiei. V. bigot.
6. [Șăineanu, ed. VI] habotnic a. și m. fam. 1. epitet aplicat Evreilor bigoți; 2. fanatic, ortodox. [Rus. HABATNIKŬ, membru al sectei pietiste Habad a Evreilor din Rusia].
7. [Scriban] habótnic, -ă adj. (probabil d. rus. *hobótnik, pron. ha-, d. hóbot, trompă, pin aluz. la șalu și la cornu pe care și-l pun Jidaniĭ cînd se închină. (V. hobot). După alțiĭ, d. rus. habadnik, membru al secteĭ pietiste habad, numită așa după cele treĭ litere ale devizeĭ: hohma, bina, daath, înțelepcĭune, sagacitate, știință). Bigot, fanatic: Jidan habotnic. V. sectar.
8. [DOOM 3] habotnic adj. m., s. m., pl. habotnici; adj. f., s. f. habotnică, pl. habotnice
9. [DOOM 2] habotnic adj. m., s. m., pl. habotnici; adj. f., s. f. habotnică, pl. habotnice
10. [DER] habotnic (habotnică), adj. – Bigot. Rus. chabatnik „membru al unei secte pietiste de evrei ruși” (Șeineanu, DAR; Candrea). – Der. habotnicie, s. f. (bigotism). Se spune mai ales despre evrei.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL