1. [DEX '09] GĂITĂNĂRIE, găitănării, s. f. (Înv.) Locul în care se făceau sau se vindeau găitane. [Pr.: gă-i-] – Găitănar + suf. -ie.
2. [MDA2] găitănărie sf [At: DELAVRANCEA, ap. TDRG / P: gă-i~ / E: găitănar + -ie] 1 Prăvălie în care se vând și se lucrează găitane (1). 2 Meserie de găitănar. 3 Marfă constituită din găitane.
3. [DLRLC] GĂITĂNĂRIE, găitănării, s. f. (Învechit) Atelier în care se lucrează găitane; prăvălie în care se vînd găitane; ceaprăzărie. Ajuns calfă la găitănărie, vorbea frumos și cu patimă în mijlocul tovarășilor săi. DELAVRANCEA, H. TUD. 17. ♦ Comerț cu găitane. La bătrînețe găitănăria nu mai mergea. Desfăcu prăvălia. Vîndu tot. DELAVRANCEA, H. TUD. 23. – Pronunțat: gă-i-.
4. [Scriban] găitănăríe f. Industria, negustoria saŭ prăvălia găitănaruluĭ. V. pasmanterie.
5. [DOOM 3] găitănărie (înv.) (desp. gă-i-) s. f., art. găitănăria, g.-d. art. găitănăriei; pl. găitănării, art. găitănăriile (desp. -ri-i-)
6. [DOOM 2] găitănărie (înv.) (gă-i-) s. f., art. găitănăria, g.-d. art. găitănăriei; pl. găitănării, art. găitănăriile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL