1. [DEX '09] GÂFÂI, gâfâi, vb. IV. Intranz. A respira des și greu (în urma unor eforturi, a unei boli etc.). ♦ Fig. (Despre locomotive, mașini etc.) A produce un zgomot caracteristic, înfundat și greoi. – Formație onomatopeică.
2. [MDA2] gâfâi vi [At: GORJAN, H. II, 38 / V: găfui, găfii, ~făi, ~fui / Pzi: gâfâi / E: fo] 1 vi (D. oameni și animale) A respira des și greu în urma unor eforturi, a unei boli etc. 2 (Fig; d. locomotive, mașini etc.) A produce un zgomot caracteristic, înfundat și greoi.
3. [MDA2] găfii v vz gâfâi
4. [MDA2] găfui v vz gâfâi
5. [MDA2] gâfăi vi vz gâfâi
6. [MDA2] gâfui vi vz gâfâi
7. [CADE] GÎFÎI (-fîiu), GÎFUI (-fuiu) vb. intr. 1 A răsufla din greu, a respira des și cu greu: venise în fugă și gîfîia (D.-ZAMF.); mă suiam după dînsul gîfîind (I.-GH.); Sultanică gîfue, scoțînd, pe gură și pe nas, aburi groși (DLVR.); ședeau la o parte gîfuind (CRG.) ¶ 2 pr. anal. despre tren: aleargă sgomotoasele trenuri... gîfîind la deal (VLAH.) [onom.].
8. [DLRLC] GÎFÎI, gîfîi, vb. IV. Intranz. (Despre oameni sau animale) A respira des și greu din cauza oboselii, a unei stări patologice sau, uneori, a căldurii. Mitrea Cocor gîfîia cînd a ajuns în piață. SADOVEANU, M. C. 79. Hagiul nu vrea să știe de crapă pietrele la gerul bobotezei, nici dacă în iulie turbează cîinii de căldură. Iarna tremură, vara gîfîie. DELAVRANCEA, H. TUD. 16. ♦ Fig. (Despre locomotive, mașini etc.) A pufăi. Cînd trenurile urcă la deal, locomotiva gîfîie de moarte, părînd că are să-și dea sfîrșitul dintr-o clipă în alta. BOGZA, C. O. 331. Doi-trei băieți își scoteau ochii și-și sfîrtecau plămînii... la o mașină [de tipar] care gîfîia. PAS, Z. I 304. – Prez. ind. și: gîfîiesc (GALACTION, O. I 206). – Variantă: gîfui (CREANGĂ, P. 25) vb. IV.
9. [DLRLC] GÎFUI vb. IV v. gîfîi.
10. [Șăineanu, ed. VI] gâfăì v. a respirà cu greu, a suflà tare și des. [Onomatopee].
11. [Scriban] gîfîĭ, -í v. intr. (imit.). Respir tare, greŭ și des, ca după o fugă. – Și gîfuĭ.
12. [DOOM 3] gâfâi (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. gâfâi, 3 gâfâie, imperf. 1 gâfăiam; conj. prez. 1 și 2 sg. să gâfâi, 3 să gâfâie
13. [DOOM 2] gâfâi (a ~) vb., ind. prez. 3 gâfâie, imperf. 3 sg. gâfâia; conj. prez. 3 să gâfâie
14. [MDO] gîfîi (ind. prez. 1 sg. gîfîi, 3 sg. și pl. gîfîie)
15. [IVO-III] gâfâiu, -fâe 3, -fâiam 1 imp.
16. [DER] gîfîi (gîfîi, gîfîit), vb. – A respira des și greu. Creație expresivă. – Der. gîfă, s. m. (Banat, poreclă dată persoanelor grase care respiră greu); gîfîit, s. n. (gîfîială); gîfîială, s. f. (acțiunea de a gîfîi); gofăi, vb. (a gîfîi).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL