1. [CADE] GURLUIU (pl. -uie) sn. 🏺 Gurguiul, gîtul unui ulcior [gurguiu + burluiu].
2. [Șăineanu, ed. VI] gurluiu n. Mold. gurguiul urciorului. [Tras din gură, cu un sufix analogic (cf. burluiu].
3. [MDA2] gurlui2 sn [At: CONV. LIT. XII, 130, ap. TDRG / Pl: ~e / E: gurgui] 1 Gurgui (1). 2 Capătul țevii flexibile cu care este prevăzută o narghilea.
4. [Scriban] gurlúĭ n., pl. ĭe (V. burluĭ). Burluĭ, burlan.
5. [DOOM 3] gurlui (a ~) vb., ind. prez. 3 gurluie, imperf. 3 pl. gurluiau; conj. prez. 3 să gurluie
6. [DAR] gurlui, gurluie, s.n. (reg.) gurguiul ulciorului.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL