1. [DEX '09] GRIJNIC, -Ă, grijnici, -ce, adj. (Înv.) Grijuliu. – Grijă + suf. -nic.
2. [MDA2] grijnic, ~ă a [At: BIBLIA (1688), 3 /pref. 19 / Pl: ~ici, ~ice / E: grijă + -nic] 1-4 (Înv) Grijuliu (1-4)
3. [DLRLC] GRIJNIC, -Ă, grijnici, -e, adj. (Învechit) Grijuliu (1). Grijnica mamă pregătea rufele băieților. VLAHUȚĂ, la TDRG.
4. [Scriban] grijulív, -ă și -líŭ, -íe adj. (bg. grižliv). Care are grijă de ceva, care îngrijește bine. – Maĭ rar grijîliv (Con. 279) și grijiliv. Vechĭ grijliv (Cant.) și grijnic (bg. grižniĭ și grižen, grižna). V. îngrijat.
5. [DOOM 3] grijnic (înv.) adj. m., pl. grijnici; f. grijnică, pl. grijnice
6. [DOOM 2] grijnic (înv.) adj. m., pl. grijnici; f. grijnică, pl. grijnice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL