1. [DEX '09] GRECO-ORIENTAL, -Ă, greco-orientali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de religia ortodoxă, privitor la religia ortodoxă; ortodox, greco-răsăritean. 2. S. m. și f. Persoană care aderă la religia ortodoxă; ortodox, greco-răsăritean. [Pr.: -ri-en-] – Grec + oriental.
2. [MDA2] greco-oriental, ~ă smf, a [At: DA / P: ~ri-en~ / Pl: ~i, ~e / E: grec + oriental] 1-2 smf, a (Persoană) care a aderat la religia ortodoxă. 3 a (D. culte religioase) Care ține de Biserica ortodoxă Si: ortodox, (rar) greco-răsăritean.
3. [DLRLC] GRECO-ORIENTAL, -Ă, greco-orientali, -e, adj. (Transilv., rar) Care ține de religia ortodoxă.
4. [MDN '00] GRECO-ORIENTAL, -Ă adj. care aparține confesiunii ortodoxe. (< grec + oriental)
5. [Șăineanu, ed. VI] greco-oriental a. și m. ortodox.
6. [CADE] * GRECO-, întrebuințat în compoziție cu alte cuvinte, cu înțelesul de grecesc: ~-CATOLIC (adj. și sm.), unit (cu Roma), care recunoaște autoritatea papei; ~-ORIENTAL (adj. și sm.), care se ține de religia ortodoxă răsăriteană; ~-LATIN, care ține de limba grecească și de cea latină; ~-ROMAN, comun Grecilor și Romanilor.
7. [DOOM 3] greco-oriental (desp. -ri-en-) adj. m., s. m., pl. greco-orientali; adj. f., s. f. greco-orientală, pl. greco-orientale
8. [DOOM 2] greco-oriental (-ri-en-) adj. m., s. m., pl. greco-orientali; adj. f., s. f. greco-orientală, pl. greco-orientale
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL