1. [DEX '09] GRANDOMANIE s. f. Mania de a se crede om însemnat, valoros, de a-și acorda o importanță nejustificată; megalomanie. – Cf. fr. grand, rom. manie.
2. [MDA2] grandomanie sf [At: DA ms / Pl: ~ii / E: ns cf fr grand, rom manie] Mania de a-și acorda importanță exagerată, nejustificată Si: megalomanie.
3. [CADE] * GRANDOMANIE sf. Fudulia, apucăturile grandomanului: sufere de ~ [fr. grand + manie].
4. [DEX '96] GRANDOMANIE, grandomanii, s. f. Mania de a se crede om însemnat, valoros, de a-și acorda o importanță nejustificată; megalomanie. – Cf. fr. grand, rom. manie.
5. [DLRLC] GRANDOMANIE, grandomanii, s. f. Mania patologică de a se crede om mare, deștept, capabil.
6. [DN] GRANDOMANIE s.f. Mania de a se crede foarte important, de a acorda o importanță deosebită propriei personalități; (p. ext.) înfumurare, îngîmfare. [Gen. -iei. / cf. lat. grandis – mare, gr. mania – manie].
7. [MDN '00] GRANDOMANIE s. f. mania de a se crede mare, important. (< grando- + -manie2)
8. [Șăineanu, ed. VI] grandomanie f. patima grandomanului.
9. [DOOM 3] grandomanie s. f., art. grandomania, g.-d. grandomanii, art. grandomaniei
10. [DOOM 2] grandomanie s. f., art. grandomania, g.-d. grandomanii, art. grandomaniei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL