Definiție și ce înseamnă gorștină

1. [MDA2] gorștină sf vz goștină

2. [CADE] ‡ GORȘTINĂ 👉 GOȘTINĂ.

3. [Scriban] górștină, V. goștină.

4. [DEX '09] GOȘTINĂ, goștini, s. f. (În Evul Mediu în Țara Românească și în Moldova) Dare care se percepea în oi, porci sau vaci. – Et. nec.

5. [MDA2] gorștenă sf vz goștină

6. [MDA2] goștină sf [At: DOC (1629), ap. HEM 3204 / V: gorș~, gorștenă / Pl: ~ne / E: nct] (Mol; înv) Dare pe oi, porci sau vaci Si: (înv) goștiniță.

7. [MDA2] groștină sf vz goștină

8. [CADE] ‡ GOȘTINĂ, GORȘTINĂ (pl. -ni) sf. 🔎 Dare pe oi și pe porci ce se plătea odinioară în Moldova: Duca-Vodă... au făcut obiceiu de au dat și dau boierii cei mari și mănăstirile goștină de oi (N.-COST.) [slav. *gorščina < g o r a „munte”, adică darea pentru pășunat pe munte; comp. slov. górščina „dijmă, dare pentru viile de pe dealuri”].

9. [DEX '96] GOȘTINĂ, goștini, s. f. (În evul mediu în Țara Românească și în Moldova) Dare care se percepea în oi, porci sau vaci. – Et. nec.

10. [DLRLC] GOȘTINĂ, goștini, s. f. (Învechit) Dare pe oi și pe porci. Oieritul de la patru parale l-a suit la douăzeci și cinci, bez ploconul; acu a mai adăugat văcărit și goștină. GHICA, S. 512.

11. [Șăineanu, ed. VI] goștină f. odinioară, dare pe oi și pe mascuri din partea negustorilor străini, scoasă pentru întâia oară de Mihnea Vodă (1576-1593). [Cf. pol. GOȘȚINA, ospeție, oarecum dare pentru adăpostirea vitelor străine].

12. [Scriban] góștină și (maĭ vechĭ) górștină f., pl. ĭ (vsl. *gorščina, d. gora, munte, adică „biru de pășunat pe munte”; nsl. górščina, bir pe podgoriĭ. V. podgorie). Vechĭ. Bir pe oĭ și porcĭ (impus întîĭa oară de Mihnea II al Țăriĭ Româneștĭ, 1577-83. Șăin.). – Și goștíniță saŭ (?) góștiniță. La Xen. (3, 172 de doŭă orĭ) gróștină, ĭar la 5, 175, „porcăritu saŭ goștina”.

13. [Scriban] gróștină, V. goștină.

14. [DOOM 3] goștină (înv.) s. f., g.-d. art. goștinii; pl. goștini

15. [DOOM 2] goștină (înv.) s. f., g.-d. art. goștinii; pl. goștini

16. [DER] goștină (goștine), s. f. – Contribuție din trecut, introdusă pentru prima oară în Muntenia de Petru Cercel (1583-85), și care era plătită la început pentru oile ce pășteau pe imașurile și terenurile necultivate ale statului. Mai tîrziu (sec. XVII) s-a plătit și pentru porci. – Var. gorștină, goșt(i)niță. Sl. goštenije „ospitalitate” (Cihac, II, 126), cf. sb. gost „oaspete”, rus. gostĭ „oaspete”, pol. gošcina „ședere”. DAR pleacă de la sensul de „contribuție pe porci”, care pare tîrzie, derivîndu-l de la groștei. După Scriban, de la un sl. *gorština „contribuție pe pășunile de la munte”, din cf. sl. goršcina „contribuții pe vii”; acest ultim cuvînt pare a fi influențat var. – Der. go(r)știnar, s. m. (persoană care strîngea această contribuție); goștinărit, s. n. (venit strîns din această contribuție).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINOLENT, -Ă, sangvinolenți, -te, adj. 1. Amestecat cu sânge, care conține sânge. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro