1. [DEX '09] GODIA, godiez, vb. I. Intranz. (Mar.) A vâsli cu ajutorul unei rame așezate la pupă, făcând ca barca să înainteze în zigzag. [Pr.: -di-a] – Din fr. godiller.
2. [MDA2] godia vi [At: DN3 / P: ~di-a / Pzi: 3 ~iază / E: fr godiller] A vâsli cu ajutorul unei rame așezate la pupă, făcând ca barca să înainteze în zigzag.
3. [DN] GODIA vb. I. intr. A vîsli cu ajutorul unei rame așezate la pupă, făcînd ca barca să înainteze în zigzag. [Pron. -di-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. godiller].
4. [MDN '00] GODIA vb. intr. a vâsli cu o singură ramă așezată la pupă, făcând ca ambarcația să înainteze în zigzag. (< fr. godiller)
5. [DEX '09] GODIE, godii, s. f. (Mar.) Ramă2 lungă care servește la godiere. – Din fr. godille.
6. [MDA2] godie2 sf [At: LTR2 / Pl: ~ii / E: fr godille] Vâslă lungă care servește la godiere.
7. [MDA2] godie1 sf [At: RETEGANUL, TR. 176/26 / V: (reg) gogie, godje / Pl: ~ii / E: ns cf vsl годити] 1 (Trs) Mireasă. 2 (Pop) Orație de nuntă.
8. [MDA2] godje sf vz godie
9. [MDA2] gogie sf vz godie
10. [DN] GODIE s.f. Ramă lungă care servește la godiere. [Pron. -di-e, gen. -iei. / < fr. godille].
11. [MDN '00] GODIE s. f. ramă lungă care servește la godiere. (< fr. godille)
12. [Scriban] gódie f. (poate din răd. god- ca în logodesc). Trans. Mireasă în ziŭa întîĭa. Sînge de godie. V. sînge.
13. [DOOM 3] godia (a ~) (desp. -di-a) vb., ind. prez. 1 sg. godiez (desp. -di-ez), 3 godiază, 1 pl. godiem; conj. prez. 1 sg. să godiez, 3 să godieze; ger. godiind (desp. -di-ind)
14. [DOOM 2] *godia (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 godiază, 1 pl. godiem (-di-em); conj. prez. 3 să godieze; ger. godiind (-di-ind)
15. [DOOM 3] godie2 (vâslă) s. f., art. godia, g.-d. art. godiei; pl. godii, art. godiile (desp. -di-i-)
16. [DOOM 3] godie1 (mireasă) (reg.) (desp. -di-e) s. f., art. godia (desp. -di-a), g.-d. art. godiei; pl. godii, art. godiile (desp. -di-i-)
17. [DOOM 2] godie2 (vâslă) s. f., art. godia, g.-d. art. godiei; pl. godii, art. godiile (-di-i-)
18. [DOOM 2] godie1 (mireasă) (reg.) (-di-e) s. f., art. godia (-di-a), g.-d. art. godiei; pl. godii, art. godiile (-di-i-)
19. [DAR] godie, godii, s.f. (reg.) mireasă în ziua întâi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL