1. [MDA2] gnoseo- [At: DN3 / P: ~se-o~ / E: gr γνῶσις] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1-2 (De) cunoaștere. 3-4 (Referitor la) știință.
2. [DN] GNOSEO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(de) cunoaștere”, „(referitor la) știință”. [Pron. -se-o-. / < gr. gnosis].
3. [MDN '00] gnoseo-, -gnostic, -gnoză, -gnozie, gnoto- elem. „Cunoaștere”, „știință”. (< fr. gnoséo-, -gnostique, -gnose, -gnosie, cf. gr. gnosis, gnotos)
4. [MDA2] -gnoză2 [At: DN3 / E: fr -gnose] Element secund de compunere savantă cu sensul „cunoaștere”.
5. [MDA2] -gnozie2 [At: DN3 / E: fr -gnosie] Element secund de compunere savantă cu sensul „cunoaștere”.
6. [DN] -GNOZĂ Element secund de compunere savantă, cu sensul „cunoaștere”. [Var. -gnozie. / < fr. -gnose, -gnosie, cf. gr. gnosis].
7. [DN] -GNOZIE v. -gnoză.
8. [MDN '00] -GNOSTIC2 elem. gnoseo-.
9. [MDN '00] gnoto- v. gnoseo-
10. [MDN '00] -gnoză, -gnozie v. gnoseo-
11. [DETS] GNOSEO- „știință, cunoaștere”. ◊ gr. gnosis, eos „cunoaștere” > fr. gnoséo-, germ. id., engl. id. > rom. gnoseo-. □ ~log (v. -log), s. m. și f., adept al gnoseologiei; ~logie (v. -logie1), s. f., parte a filozofiei care tratează despre posibilitatea cunoașterii lumii de către om; teorie a cunoașterii.
12. [DETS] GNOTO- „cunoscut, știut”. ◊ gr. gnotos „știut, cunoscut” > fr. gnoto-, engl. id. > rom. gnoto-. □ ~biotic (v. -biotic), adj., (despre viețuitoare) cu viață cunoscută de către om; ~bioză (v. -bioză), s. f., stare caracteristică a animalelor gnotobiotice.
13. [DETS] -GNOZĂ „cunoaștere, identificare, depistare”. ◊ gr. gnosis „cunoaștere” > fr. -gnose, germ. id. > rom. -gnoză.
14. [DETS] -GNOZIE „cunoaștere, știința”. ◊ gr. gnosis „cunoaștere” > fr. -gnosie, germ. id., engl. -gnosy, it. -gnosia > rom. -gnozie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL