1. [DEX '09] GLORIOS, -OASĂ, glorioși, -oase, adj. Plin de glorie; care aduce glorie. [Pr.: -ri-os] – Din fr. glorieux, lat. gloriosus.
2. [MDA2] glorios, ~oasă a [At: BĂLCESCU, M. V. 7/21 / P: ~ri-os / Pl: ~oși, ~oase / E: fr glorieux, lat gloriosus] 1 Care e plin de glorie (2). 2 Care aduce glorie (2). 3 (D. oameni) Slăvit. 4 (Fig) Plin de strălucire.
3. [CADE] * GLORIOS adj. 1 Care merită sau și-a cîștigat gloria: faptă glorioasă ¶ 2Plin de glorie: pe a cărui frunte a strălucit ... cea mai glorioasă coroană (VLAH.) ¶ 3 Plin de vanitate, de mîndrie deșartă: e ~ de succesele lui [lat.].
4. [DLRLC] GLORIOS, -OASĂ, glorioși, -oase, adj. Plin de glorie; preamărit, slăvit. Oraș glorios. ▭ O, rîu de timpuri mîndre! Danubiu maiestuos! Tu ne rechemi cu fală trecutul glorios. BOLINTINEANU, O. 121. ◊ Fig. O nouă zi începea, glorioasă, cîntînd parcă din mii de trîmbițe. BOGZA, C. O. 32.
5. [DN] GLORIOS, -OASĂ adj. Încărcat de glorie; slăvit. [Pron. -ri-os. / cf. lat. gloriosus, fr. glorieux].
6. [MDN '00] GLORIOS, -OASĂ adj. încărcat de glorie; slăvit. (< fr. glorieux, lat. gloriosus)
7. [Șăineanu, ed. VI] glorios a. 1. care și-a câștigat multă glorie; 2. plin de vanitate: glorios de nașterea sa.
8. [Scriban] *gloriós, -oásă adj. (lat. gloriosus). Plin de glorie: general glorios. Care aduce glorie: victorie glorioasă. Vanitos, fălos, fudul: glorios de strămoșiĭ luĭ. Adv. Cu glorie: a muri glorios.
9. [DOOM 3] glorios (desp. -ri-os) adj. m., pl. glorioși; f. glorioasă, pl. glorioase
10. [DOOM 2] glorios (-ri-os) adj. m., pl. glorioși; f. glorioasă, pl. glorioase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL