1. [MDA2] glonțuros, ~oasă a [At: MAT. FOLK. I, 237 / Pl: ~oși, ~oase / E: glonț + -uros] (Reg; d. drum) Plin de bulgări de noroi uscat, de hopuri Cf: zgrunțuros.
2. [CADE] ❍ GLONȚUROS adj. Plin de noroiu uscat, acoperit cu glonțani: Că mi-e drumul ~, și nu pot merge pe jos (GR.-N.) [glonț].
3. [Scriban] glonțurós, V. grunțuros.
4. [Scriban] grunțurós și zgrunțurós, -oásă adj. (d. grunț, zgrunț). Mold. ș. a. Plin de zgrunțurĭ, zdrobunțos: cafea zgrunțuroasă (răŭ măcinată), sare zgrunțuroasă (pisată mare), drum zgrunțuros (aspru, nu neted). – Și gronțoros, zgronțoros și gronțuros, glonțuros, zgronțuros; și grunzuros, grunzăros; și (vest) grunjos, grunzos, grunjuros. În Serbia grănțuros. În nord și zgremțuros. V. gloduros, hopuros și gropilat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL