1. [DEX '09] GLACIS, glacisuri, s. n. (Geol.) Teren neted în pantă ușoară. – Din fr. glacis.
2. [MDA2] glacis sn [At: LTR / Pl: ~uri / E: fr glacis] (Glg) Teren neted în pantă ușoară.
3. [DN] GLACIS s.n. 1. Teren neted, în pantă ușoară. 2. V. glasiu. [< fr. glacis].
4. [MDN '00] GLACIS s. n. 1. teren neted, taluz în pantă ușoară. 2. glasiu. (< fr. glacis)
5. [DEX '09] GLASIU s. n. Culoare clară și transparentă aplicată (în pictură) pe o culoare mai densă și servind la redarea clarobscurului. – Din fr. glacis.
6. [MDA2] glasiu sn [At: DEX / Pl: ~ri / E: fr glacis] Culoare clară și transparentă aplicată pe o culoare mai densă pentru a reda clarobscurul.
7. [DN] GLASIU s.n. Culoare transparentă aplicată (în pictură) pe o culoare mai densă pentru redarea clarobscurului. ♦ (Constr.) Vopsire în ulei incolor. [Var. glacis s.n. / < fr. glacis].
8. [MDN '00] GLASIU s. n. (pict.) culoare transparentă aplicată pe o culoare mai densă pentru redarea clarobscurului; glacis (2). (< fr. glacis)
9. [DOOM 3] glacis (teren) s. n., pl. glacisuri
10. [DOOM 2] glacis (teren) s. n., pl. glacisuri
11. [DOOM 3] glasiu s. n., art. glasiul
12. [DOOM 2] glasiu (culoare) s. n., art. glasiul
13. [DE] GLÁCIS (cuv. fr.) [glasí] s. n. Formă pozitivă de relief, în pantă, situată la contactul dintre o zonă înaltă și una joasă, ca rezultat al acumulării materialelor provenite din scurgerile de pantă, prin îngemănarea și juxtapunerea conurilor de dejecție, al deplasării gravitaționale a terenului sau al nivelării erozionale (în cazul pedimentului).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL