1. [DN] GLACIO- v. glaciar.
2. [MDN '00] GLACI(O)- elem. „gheață, glaciație”. (< fr. glaci/o/-, cf. lat. glacies)
3. [DN] GLACIAR, -Ă adj. Referitor la procesul sau timpul de apariție a glaciației. // s.n. Pleistocen. // (În forma glacio-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) gheață”, „glaciație”, „ghețar”. [Pron. -ci-ar. / cf. fr. glaciaire < lat. glacies – gheață].
4. [DETS] GLACIO- „gheață, ghețar, glaciație”. ◊ L. glacies „gheață” > fr. glacio-, engl. id. > rom. glacio-. □ ~izostazie (v. izo-, v. -stazie), s. f., mișcări izostatice verticale, determinate de formarea sau de topirea calotelor glaciare; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în glaciologie; ~logie (v. -logie1), s. f., ramură a geografiei fizice care studiază ghețarii.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL