1. [Șăineanu, ed. VI] giuvaericà f. sculă de pietre scumpe (ca podoabă femeiască): câteva giuvaericale de ale ei ISP. [Gr. mod.].
2. [DEX '09] GIUVAIERICALE s. f. pl. (Înv.) Bijuterii. [Pr.: -va-ie-] – Din ngr. dzsovairiká.
3. [MDA2] giuvaiericale sfp [At: (a. 1792) ȘIO / E: ngr τζοβαερικά] (Pfm) Bijuterii.
4. [CADE] GIUVAER (pl. -ere,-eruri) sn. GIUVAERICA (pl. -cale) sf. 1 Scula prețioasă (cercel, inel, brățară, etc.) de aur, argint, etc., împodobită cu pietre scumpe, bijuterie: să ne vindem ~urile, caii, nimicurile cari ne îmbătă (D.-ZAMF.) ¶ 2 Ⓕ Lucru de mare preț, persoană cu calități extraordinare: păcat că ți-a luat Dumnezeu un așa ~ de bărbat (ISP.) [tc. ğevahir].
5. [DEX '96] GIUVAIERICALE s. f. pl. (Pop.) Bijuterii. [Pr.: -va-ie-] – Din ngr. dzsovairiká.
6. [DLRLC] GIUVAERICALE s. f. pl. Giuvaere. Odaia fiecăreia era o hală de vechituri. Casetele lor – doldora de giuvaericale. PAS, Z. I 156. Diadema de diamant și alte giuvaericale. FILIMON, la TDRG.
7. [DLRM] GIUVAERICALE s. f. pl. Bijuterii. – Ngr. tsovaerika.
8. [Scriban] gĭuvaĭericá f. (d. gĭuvaĭer, după ngr. tzovaeriká). Pl. Gĭuvaĭerurĭ.
9. [DOOM 3] giuvaiericale (înv.) (desp. giu-va-ie-) s. f. pl.
10. [DOOM 2] giuvaiericale (înv.) (giu-va-ie-) s. f. pl., art. giuvaiericalele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL