1. [MDA2] gioablă sf [At: COMAN, GL. / Pl: ~le / E: gioarsă + rablă] (Reg) 1-2 Gioarsă (1-2).
2. [Scriban] gĭoáblă și -glă (oa dift.) f., pl. e (ung.). Munt. est. Cĭoarsă. – Une-orĭ gĭoaglă e confundat cu cĭoaclă, săniuță de copiĭ.
3. [DLRM] CIOARSĂ, cioarse. s. f. Unealtă cu tăișul uzat, care taie rău. – Comp. ucr. čersati «a zgîria».
4. [Scriban] cĭoársă f., pl. e (d. a cĭorsăi). Instrument (maĭ ales cuțit) prost. – Și cĭorsac, gĭoarsă, gĭoablă și rablă. V. custură.
5. [Argou] gioablă, gioable s. f. (intl.) persoană credulă / naivă / ușor de înșelat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL