1. [DEX '09] GEOMETRIC, -Ă, geometrici, -ce, adj. 1. Care aparține geometriei, privitor la geometrie. ◊ Loc geometric = totalitatea punctelor dintr-un spațiu definite printr-o proprietate comună. Medie geometrică = rădăcina pătrată extrasă din produsul a două numere. Desen geometric = desen executat fără a ține seamă de perspectivă. 2. Care are forma figurilor din geometrie; regulat; schematic. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géométrique, lat. geometricus.
2. [MDA2] geometric, ~ă [At: NEGRUZZI S. I, 321 / P: ge-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr géométrique, lat geometricus] 1 a Care aparține geometriei (1). 2 a Care se referă la geometrie (1). 3 a Care este specific geometriei (1). 4 a Care provine de la geometrie (1). 5 a De geometrie (1). 6 a (Îs) Loc ~ Totalitate a punctelor dintr-un spațiu, definite printr-o proprietate comună. 7 a (Îs) Medie ~ă Rădăcina pătrată extrasă din produsul a două numere. 8 a (Îs) Progresie ~ă Progresie matematică în care fiecare număr este egal cu produsul dintre numărul precedent și un număr constant numit rația progresiei. 9 a (Îs) Desen ~ Desen executat fără a se ține seamă de perspectivă. 10 a (Fig) Care are forma figurilor din geometrie (1) Si: regulat, schematic. 11 a (Îs) Stil ~ Stil ornamental bazat pe combinații de figuri geometrice (10), caracteristic artei primitive și începuturilor artei grecești. 12-13 a, av (În mod) exact Cf matematic. 14 a (Prt; îs) Cap ~ Care pricepe numai formele schematice ale lucrurilor, pierzând din vedere realitatea. 15 av În mod geometric (3). 16 a (Rar) Riguros.
3. [CADE] * GEOMETRIC adj. 📐 De geometrie, privitor la geometrie: figură ~ă [fr.].
4. [DLRLC] GEOMETRIC, -Ă, geometrici, -e, adj. 1. De care se ocupă geometria, de geometrie. ◊ Loc geometric = totalitatea punctelor dintr-un spațiu, definite printr-o singură proprietate geometrică. Cercul este locul geometric al punctelor egal depărtate de centru. ▭ Medie geometrică (a două numere pozitive) = rădăcină pătrată din produsul celor două numere. Progresie geometrică = șir de numere în care fiecare număr e rezultatul înmulțirii numărului precedent cu un factor constant numit rația progresiei. Desen geometric = desen executat fără a ține seama de perspectivă. Corp geometric v. corp. 2. Fig. Care are forma figurilor geometrice; regulat, schematic. Un soi de «pictură pură», expresionistă, cu subiecte apocaliptice, geometrice. CAMIL PETRESCU, T. II 14. ◊ (Adverbial) Mii și mii de lumini, geometric înșirate, pîlpîie între cer și apă. BART, S. M. 39. ♦ (Rar) Exact, riguros, precis. V. matematic. Spirit geometric. – Pronunțat: ge-o-.
5. [DN] GEOMETRIC, -Ă adj. 1. Care formează obiectul geometriei, de geometrie. ◊ Loc geometric = figură plană sau în spațiu ale cărei puncte se definesc toate prin aceeași proprietate; progresie geometrică = progresie matematică în care fiecare număr este egal cu produsul dintre numărul precedent și un număr constant, numit rația progresiei. 2. (Fig.) În forma figurilor geometrice; schematic. ♦ Stil geometric = stil ornamental bazat pe combinații de figuri geometrice, caracteristic producțiilor artistice ale epocilor orînduirilor primitive și începutului artei grecești. ♦ (Rar) Riguros, sistematic, precis. [Cf. fr. géométrique, lat. geometricus].
6. [MDN '00] GEOMETRIC, -Ă adj. 1. care formează obiectul geometriei, de geometrie. ♦ loc ~ = figură plană sau în spațiu ale cărei puncte se definesc toate prin aceeași proprietate. 2. (fig.) în forma figurilor geometrice; regulat, schematic. ♦ stil ~ = stil ornamental bazat pe combinații de figuri geometrice, caracteristic producțiilor artistice ale orânduirii primitive și începutului artei grecești. 3. (fig.) precis, (riguros). (< fr. géométrique, lat. geometricus)
7. [Șăineanu, ed. VI] geometric a. relativ la geometrie: figuri geometrice.
8. [Scriban] *geométric, -ă adj. (vgr. geometrikós). De geometrie, din geometrie: figură geometrică. Fig. Regulat: orașele americane-s construite după un plan geometric. Adv. În mod geometric.
9. [DOOM 3] geometric (desp. ge-o-me-tric) adj. m., pl. geometrici; f. geometrică, pl. geometrice
10. [DOOM 2] geometric (ge-o-me-tric) adj. m., pl. geometrici; f. geometrică, pl. geometrice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL