1. [DEX '09] ÎNGENUNCHEAT, -Ă, îngenuncheați, -te, adj. 1. Care stă în genunchi. 2. Fig. Supus, aservit. – V. îngenunchea.
2. [MDA2] îngenuncheat1 sn [At: DA / V: ~uchiat, ~nchiat, ~gerunchiat / Pl: ~uri / E: îngenunchea] 1-4 Îngenunchere (1-4).
3. [MDA2] îngenuncheat2, ~ă a [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / V: ~uchiat, ~nchiat, ~gerunchiat / Pl: ~ați, ~e / E: îngenunchea] 1 Care stă în genunchi. 2 (Fig) Căruia i-au slăbit puterile. 3 Care a rămas fără nimic. 4 Silit să se așeze în genunchi. 5 Supus. 6 (Fig) Umilit. 7 (D. teritoriu) Închinat unui dușman biruitor.
4. [DLRLC] ÎNGENUNCHEAT, -Ă, îngenuncheați, -te, adj. 1. Care stă în genunchi, care este căzut în genunchi. Cînta monoton împreună cu noru-sa, îngenuncheate, prăbușite pe brînci lîngă trupul întins. DUMITRIU, N. 154. Albu-i trup de fată Îngenuncheat Ca pentru rugăciune... Părea-ncrustat În rocă de cărbune. TOPÎRCEANU, B. 100. 2. Fig. Supus, aservit. – Variantă: genuncheat, -ă (EMINESCU, O. I 50) adj.
5. [MDA2] îngenuchiat1 sn vz îngenuncheat1
6. [MDA2] îngenuchiat2, ~ă a vz îngenuncheat2
7. [MDA2] îngenunchiat1 sn vz îngenuncheat1
8. [MDA2] îngenunchiat1, ~ă a vz îngenuncheat2
9. [MDA2] îngerunchiat1 sn vz îngenuncheat1
10. [MDA2] îngerunchiat2, ~ă a vz îngenuncheat2
11. [DLRLC] GENUNCHEAT, -Ă adj. v. îngenuncheat.
12. [DLRM] GENUNCHEAT, -Ă, genuncheați, -te, adj. V. îngenuncheat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL