Definiție și ce înseamnă generozitate

1. [DEX '09] GENEROZITATE s. f. Calitatea omului generos; mărinimie; dărnicie, munificență. – Din fr. générosité.

2. [MDA2] generozitate sf [At: NEGRUZZI, S. I, 260 / Pl: ~tăți / E: fr générosité] Calitate a omului generos Si: dărnicie, mărinimie, (liv) munificență.

3. [CADE] * GENEROZITATE sf. 1 Nobleță de suflet, mărinimie ¶ 2 Dărnicie [fr.].

4. [DLRLC] GENEROZITATE, (2) generozități, s. f. 1. Calitatea celui generos, mărinimie. V. bunătate. Unde este prinosul de muncă, de generozitate și de luptă, pe care trebuia să-l aducă societății noastre colegii mei de acum cincisprezece ani? GALACTION, O. I 336. Liber ești să construiești, pe seria eternă de acorduri ale preludiului, infinite jocuri, după generozitatea și temperamentul fanteziei tale. CARAGIALE, O. III 263. 2. (În opoziție cu zgîrcenie) Dărnicie. (Ironic) Cu patriotică generozitate ne înzestrează limba cu 47 slove, adecă cu 20 mai multe decît avem. NEGRUZZI, S. I 260. ◊ (Concretizat; neobișnuit) Mulți au opinat... pentru libera împărțire a generozităților publice către junii studioși. ODOBESCU, S. I 498.

5. [DN] GENEROZITATE s.f. Mărinimie; dărnicie; dezinteresare. ♦ Noblețe sufletească. [Cf. fr. générosité].

6. [MDN '00] GENEROZITATE s. f. calitatea de a fi generos; mărinimie; dărnicie. (< fr. générosité, lat. generositas)

7. [Șăineanu, ed. VI] generozitate f. 1. nobleță și mărinimie sufletească; 2. dispozițiune către binefacere, dărnicie.

8. [Scriban] *generozitáte f. (lat. generósitas, -átis). Nobleță, mărinimie, dărnicie, liberalitate.

9. [DEX '09] GENERAL1, generali, s. m. Denumire generică pentru gradele de ofițeri superioare gradului de colonel; persoană care are un astfel de grad. [Var.: ghenerar, ghinărar s. m.] – Din fr. général. Cf. rus. gheneral.

10. [DEX '09] GHENERAR s. m. v. general1.

11. [DEX '09] GHINĂRAR s. m. v. general1.

12. [MDA2] genaral sm vz general

13. [MDA2] general1 sm [At: NECULCE, ap. LET. II, 353 / V: ~nar~, ~rar, ~ariu, ghenăr~, ghe~, ghenerar, ghenerariu, ghină~, (pop) ghinărariu, ghinerariș, ginărar, ginerar / Pl: ~i / E: fr général] 1 Grad de ofițer superior celui de colonel. 2 Persoană cu gradul de general1 (1).

14. [MDA2] generar sm vz general1

15. [MDA2] generariu sm vz general1

16. [MDA2] ghenăral sm vz general1

17. [MDA2] gheneral sm vz general1

18. [MDA2] ghenerar sm vz general1

19. [MDA2] ghenerariu sm vz general1

20. [MDA2] ghinăral sm vz general1

21. [MDA2] ghinărar2 sn [At: H XVI, 161 / Pl: ~i / E: ns cf ghin] Unealtă de dulgherie (nedefinită mai îndeaproape).

22. [MDA2] ghinărar1 sm vz general1

23. [MDA2] ghinărariu sm vz general1

24. [MDA2] ghinerari[1] sm vz general1

25. [MDA2] ginărar sm vz general1

26. [MDA2] ginerar sm vz general1

27. [CADE] *BRIGADĂ (pl. -ăzi) sf 1🎖️ Corp de trupe, alcătuit din două regimente, sub comanda unui general; general de ~ 👉 GENERAL ¶ 2 O ceată mai mică de agenți de poliție, sau de jandarmi, de sergenți de oraș care se află sub comanda unui brigadier [fr.].

28. [CADE] * GENERAL I. adj. 1 Comun tuturor ființelor sau lucrurilor de același fel, obștesc: părere ~ă, nemulțumire ~ă ¶ 2 Adunare ~ă, a întregului corp, a tuturor cari fac parte dintr’un corp ¶ 3 ⚚ Procură ~ă, pentru toate afacerile și fără nici o rezervă ¶ 4 Cu puteri foarte mari, foarte întinse în funcțiunea pe care o ocupă: director ~, inspector ~. II. sbst. Ceea ce convine unei categorii întregi, unui gen întreg: a conchide de la ~ la particular. III. sm. 🎖️ Ofițer superior, de un grad mai înalt decît colonelul; ~ de brigadă; ~ de divizie; ~ de corp; de armată, care comandă o brigadă, o divizie, un corp de armată (🖼 2336). IV. În ~, loc. adv. În genere, de obiceiu, îndeobște [fr.].

29. [DLRLC] GENERAL1, generali, s. m. Grad în ierarhia militară superior gradului de ofițer (azi, în ordinea ierarhică: general-maior, general-locotenent, general-colonel, general de armată); persoană avînd acest grad. S-a arătat printr-o crăpătură a ușii o șapcă de general. CAMILAR, N. II 92. Generalul trecu prin fața frontului. BRĂESCU, V. A. 107. În trecerea sa prin principate, generalul Kisseleff studie istoria și situația generală a principatelor. BOLINTINEANU, O. 253. – Variante: (neobișnuit) generar (NEGRUZZI, S. I 115), (popular și familiar) gheneral (CAMILAR, N. I 304, HODOȘ, P. P. 228), (învechit) ghenerar (GHICA, S. 15), (popular) ghinărar (COȘBUC, P. I 57, ALECSANDRI, T. 199, TEODORESCU, P. P. 174) s. m.

30. [DLRLC] GENERAR s. m. v. general1.

31. [DLRLC] GHENERAL s. m. v. general.

32. [DLRLC] GHENERAR s. m. v. general.

33. [DLRLC] GHINĂRAR s. m. v. general.

34. [DLRM] GHENERAL, ghenerali, s. m. V. general1.

35. [DN] GENERAL s.m. Cel mai mare grad în ierarhia militară; (p. ext.) șef al unei armate, comandant militar. ♦ Persoană care deține acest grad. [Cf. fr. général, rus. gheneral, germ. General].

36. [MDN '00] GENERAL1 s. m. 1. cel mai mare grad în ierarhia militară; (p. ext.) șef al unei armate, comandant militar. 2. superior al unui ordin religios. (< fr. général, rus. gheneral)

37. [DCR2] președinte-director general s. m. Președinte care îndeplinește funcția de director general ◊ „Președintele-director general al societății producătoare de filme Gaumont, Jean Leduc, a înmânat «Legiunea de onoare» celebrei actrițe Michèle Morgan.” Cont. 14 III 69 p. 10. ◊ „Acuzatul principal J.V.R. președinte-director general al societății «Matesa» este pasibil [...] de o pedeapsă de 1290 ani închisoare.” Cont. 12 IV 74 p. 10 (din președinte + director general, după fr. président-directeur général; DMN 1966)

38. [Șăineanu, ed. VI] general m. comandant de brigadă, de divizie sau de corp de armată.

39. [Șăineanu, ed. VI] ghinărar m. pop. general. [Nemț. GENERAL: din terminologia militară austro-ungară].

40. [Scriban] ghinărár m. (rus. generál, ca căprar din capral). Pop. General, ofițer general.

41. [DOOM 3] generozitate s. f., g.-d. art. generozității

42. [DOOM 2] generozitate s. f., g.-d. art. generozității

43. [IVO-III] generozitate, -tăți.

44. [DOOM 3] general1 adj. m., pl. generali; f. generală, pl. generale (și: director general, școala generală)

45. [DOOM 3] general (în ~) loc. adj., loc. adv. (o prezentare ~, a prezenta ~)

46. [DOOM 3] general2 s. m., pl. generali; abr. gen./g-ral

47. [DOOM 3] +general de brigadă s. m. + prep. + s. f.

48. [DOOM 3] +general de flotilă aeriană (desp. -ri-a-) s. m. + prep. + s. f. + adj.

49. [DOOM 2] general2 s. m., pl. generali; abr. g-ral/gen.

50. [IVO-III] general, -li.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro