1. [MDA2] geluitură sf [At: MARIAN, Î. 239 / Pl: ~ri / E: gelui + -tură] 1 (Reg) Geluire (1). 2 (Ccr) Așchii lungi, subțiri și răsucite care se desprind la prelucrarea cu gealăul.
2. [DOR] geluitură s. f., g.-d. art. geluiturii; pl. geluituri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL