1. [DEX '09] GALOPA, galopez, vb. I. Intranz. (Despre cai) A alerga în galop; (despre oameni) a călări un cal care aleargă în galop. ♦ (Despre motoare) A funcționa neuniform, cu variații mari (și bruște) ale vitezei. – Din fr. galoper.
2. [MDA2] galopa vi [At: NEGRUZZI, C. I, 38 / Pzi: ~pez / E: fr galoper, it galoppare] 1 (D. cai) A merge în galop (1). 2 (D. oameni) A călări un cal în galop (1). 3 (D. motoare) A funcționa neregulat, cu variații bruște ale vitezei.
3. [CADE] * GALOPA (-pez) vb. intr. A merge în galop, în goana calului: d’abia se puteau ține de dînsul cei doi lăturași, galopînd în fuga mare (I.-GH.) [fr.].
4. [DLRLC] GALOPA, galopez, vb. I. Intranz. (Despre cai) A alerga în galop; p. ext. (despre oameni) a fi purtat în galopul calului. Se ținu dîrz și-și lăsă calul să galopeze pînă ce-l simți plin de spumă. SADOVEANU, Z. C. 31. Fugarii galopează cu pulberea pe pîntec, Pe capră, surugiul lălăiește-un cîntec. LESNEA, C. D. 141. ◊ Fig. Un fior îl străbătu și inima începu să-i galopeze. BART, E. 185. Suvenirea ei ar sili imaginația mea să galopeze. NEGRUZZI, S. I 38.
5. [DN] GALOPA vb. I. intr. 1. A alerga în galop. 2. (Despre motoare cu ardere internă) A funcționa neregulat, cu variații mari ale vitezei unghiulare a arborelui-motor. [< fr. galoper, it. galoppare].
6. [MDN '00] GALOPA vb. intr. 1. a alerga în galop. 2. (despre motoare cu ardere internă) a funcționa neregulat, cu variații mari ale vitezei unghiulare a arborelui motor. (< fr. galoper)
7. [Șăineanu, ed. VI] galopà v. a porni în galop.
8. [Scriban] *galopéz v. intr. (fr. galoper). Merg la galop.
9. [DOOM 3] galopa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. galopez, 3 galopează; conj. prez. 1 sg. să galopez, 3 să galopeze
10. [DOOM 2] galopa (a ~) vb., ind. prez. 3 galopează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL