1. [DEX '09] GALIARDĂ, galiarde, s. f. Vechi dans francez cu ritm vioi. ♦ Parte dintr-o suită instrumentală care urmează după pavană. – Din fr. gaillarde.
2. [MDA2] gagliardă sf [At: DN2 / Pl: ~de / E: it gagliarda] 1-3 (Rar) Galiardă (1-3).
3. [MDA2] galiardă sf [At: DEX / P: ~li-a~ / Pl: ~de / E: fr galliarde] 1 Vechi dans francez și italian cu ritm vioi. 2 Melodie după care se dansează galiarda (1). 3 Parte dintr-o suită instrumentală care urmează după pavană.
4. [DN] GAGLIARDĂ s.f. Vechi dans italian și francez, cu ritm vioi, care se dansează prin sărituri; melodia acestui dans. ♦ Parte dintr-o suită instrumentală care urmează după pavană. [Pron. galiardă. / < it. gagliarda, cf. fr. gaillarde].
5. [MDN '00] GAGLIARDĂ [GA-LIAR-] s. f. vechi dans de origine populară italiană, cu ritm vioi, care se dansează prin sărituri; melodia corespunzătoare. (< it. gagliarda)
6. [DOOM 3] gagliardă (dans) [gli pron. it. l'] (desp. -gliar-) s. f., g.-d. art. gagliardei; pl. gagliarde
7. [DOOM 2] gagliardă (it.) [gli pron. li] (-gliar-) s. f., g.-d. art. gagliardei; pl. gagliarde
8. [DTM] gagliarda (cuv. it. [gaλarda]; fr., engl., germ. Gaillarde), dans de origine populară italiană, cu caracter viguros, rapid, în metru* ternar*. În sec. 16 g. devine dans de curte, răspândit în Italia, Franța, Spania, Anglia. Alăturarea a două piese contrastante: pavana* (paduana) și g. constituie germenele suitei* instr. (ulterior g. fiind substituită de courante*). Asocierea pavană – g. este întâlnită foarte frecvent în culegerile de dansuri din sec. 16-17.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL