1. [MDA2] gutâi sm vz gutui
2. [DEX '09] GUTUI, gutui, s. m. Pom fructifer cu frunze mari și groase, cu flori albe-roz și cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf; măr-gutui (Cydonia oblonga). – Et. nec.
3. [MDA2] gutăi sm vz gutui
4. [MDA2] gutân sm vz gutui
5. [MDA2] gutiu[1] sm vz gutui
6. [MDA2] gutui sm [At: MARDARIE, L. / V: ~tăi, ~tâi, ~tân, ~tiu[1] / Pl: ~ / E: ns cf lat cotoneus] 1 (Șîc; Trs; măr-~) Pom fructifer din familia rozaceelor, cu frunze mari și groase, cu flori albe-roz și cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf (Cydonia oblonga).
7. [DLRLC] GUTUI, gutui, s. m. (În Transilv. și în compusul măr-gutui) Pom roditor din familia rozaceelor, cu frunze ovale acoperite cu un puf albicios, cu flori alb-roze și cu fructe mari de culoare galbenă (Cydonia vulgaris). Un pîlc de fete atîrnaseră de ramurile unui gutui un leagăn de frînghie. CAMIL PETRESCU, O. II 102. Ridică-te, neguriță, De pe peri, de pe gutui, De pe casa badiului. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 161.
8. [Șăineanu, ed. VI] gutuiu m. pom din fam. rozaceelor, face niște fructe mari galbene foarte odorante și comestibile (Cydonia). [Lat. COTONEUS = CYDONIUS].
9. [Scriban] gutúĭ m., pl. tot așa (d. gutuĭe). Un pom rozaceŭ care seamănă cu păru și ale căruĭ fructe, galbene și mirositoare frumos, îs gutuile (cydónia vulgáris saŭ pirus cydónia). – În nord gutăĭ.
10. [DOOM 3] gutui s. m., pl. gutui, art. gutuii
11. [DOOM 2] gutui s. m., pl. gutui, art. gutuii
12. [MDO] gutui
13. [IVO-III] gutuiu, -tui (pomul).
14. [DER] gutui (gutui), s. m. – Pom fructifer cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf (Cydonia vulgaris). – Var. gutăi, gutîi, (Banat) gutîn. Mr. gutuńu, megl. gătuń, găduń. Lat. cotoneus, din gr. ϰυδώνιος, probabil prin intermediul unei forme *cottaneus, rezultate dintr-o încrucișare ce poate fi atestată cu cottana „smochină” (Graur, BL, IV, 84; Rosetti, I, 60; cf. Diez, I, 143; Cipariu, Gram., 113; Meyer, Alb. St., IV, 75; REW 2436; Pascu, I, 97; DAR); rezultatul rom. gutîi, a fost asimilat ulterior la gutîi. Cf. it. cotogna (sicil. cutugna), prov. codoing, fr. coing, cat. codony, basc. kuduina. Der. din sl. gduna (< kuduna) este mai puțin probabilă, lăsînd la o parte cazul megl. (cf. Cihac, II, 132; Berneker 299). Ca și în cazul megl. (cf. Cihac, II, 132; Berneker 299). Ca și în cazul sl., coincidența cu alb. ftua (Philippide, II, 639) se explică prin identitatea de origini. – Der. gutuie, s. f. (fructul gutuiului). Din rom. provin rut. guteja, rus. gutej.
15. [DE] GUTÂI (GUTIN), Munții ~, masiv muntos în lanțul vulcanic al Carpaților Orientali, cuprins între M-ții Oaș și Țibleș; alcătuit din aglomerate vulcanice și revărsări de lavă. Alt. max.: 1.443 m (vf. Gutâi). Zăcăminte de min. polimetalice. Expl. forestiere. Păstorit. Rezervația naturală geologică „Creasta cocoșului” (50 ha).
16. [DFL] CHAENOMELES Lindl., GUTUI JAPONEZ, fam. Rosaceae. Gen originar din Japonia, cca 4 specii, arbuști spinoși, cca 1-5 m înălțime. Frunze caduce, stipelate, dințate, înflorește înainte de înfrunzire. Flori solitare sau cîte 3, colorate în nuanțe și tonuri diverse de roz, crem, corai, roșu, oranj, alb. Fructe – mere, necomestibile, globuloase, tari, foarte parfumate, cu sîmburi bruni.
17. [DFL] CYDONIA Mill., GUTUI, fam. Rosaceae. Gen cu o singură specie: Cydonia oblonga Mill. (C. vulgaris Pers.). Cca 7 m înălțime, lujeri cenușii-tomentoși, slab-muchiați, fără spini, frunze ovate, pe margini întregi, pe partea inferioară tomeh- tos-pubescente, pețiolate. înflorește primăvara-vara. Flori solitare, albe sau roz, 5 petale (cca 2 cm lungime), albicioase. Fructe mari (5-loculare, loculii polispermi), galbene, pubescent-tomentoase, aromatice și comestibile, cu cîteva semințe în lojă (Pl. 27, fig. 155).
18. [DRAM 2021] gutấi, (gutui), s.m. Pom fructifer cu fruncte galbene, mari, acoperite cu puf și cu miezul tare (Cydonia oblonga): „Mere roșii și gutâie, / Să mănânci, să te mângâie” (Ștețco, 1990: 209). ■ În Maram.: mere gutâi / gutâie; forma gutui e specifică în Oltenia, Muntenia și sudul Moldovei; gutin, în Trans.; gutân, în Banat. ■ (med.) Ceaiul din fructe se folosește contra tusei și răgușelii; din semințe se prepară „apă de ochi”. – Lat. cotoneus „gutui”, prin intermediul *cottaneus (MDA). ■ Cuv. rom. > ucr. guteja, rus. gutej (DER).
19. [DRAM 2015] gutâi, (gutui), s.m. – (bot.) Pom fructifer cu fruncte galbene, mari, acoperite cu puf și cu miezul tare (Cydonia oblonga). În Maramureș: mere gutâi, mere gutâie, mai rar gutui. Forma gutui e specifică în Oltenia, Muntenia și sudul Moldovei; gutin – în Transilvania, gutân – în Banat. „Mere roșii și gutâie, / Să mănânci, să te mângâie” (Ștețco, 1990: 209); „Blem, mândrule, la fețâie / Să mâncăm mere gutâie” (Țiplea, 1906: 480). ♦ (med.) Ceaiul din fructe se folosește contra tusei și răgușelii; din semințe se prepară „apă de ochi” (Butură, 1979). – Et. nec. (DEX); lat. cotoneus „gutui”, prin intermediul *cottaneus (< cottana „smochină”) (Șăineanu; Graur, Rosetti, Cipariu, Meyer, Pascu, DA, cf. DER; MDA); cf. germ. Quitte „gutuie” (Țurcanu). Cuv. rom. > ucr. guteja, rus. gutej (DER).
20. [DRAM] gutâi, (gutui), s.m. – (bot.) Pom fructifer cu fruncte galbene, mari, acoperite cu puf și cu miezul tare (Cydonia oblonga). În Maramureș: mere gutâi, mere gutâie, mai rar gutui. Forma gutui e specific în Oltenia, Muntenia și sudul Moldovei; gutin – în Transilvania, gutân – în Banat. „Mere roșii și gutâie, / Să mănânci, să te mângâie” (Ștețco 1990: 209); „Blem, mândrule, la fețâie / Să mâncăm mere gutâie” (Țiplea 1906: 480). (med.) Ceaiul din fructe se folosește contra tusei și răgușelii; din semințe se prepară „apă de ochi” (Butură 1979). ♦ (top.) Dubletul lui Gutâi, masiv muntos, de origine vulcanică, situat la nord de Baia Mare. Probabil forma locală „(măr) gutâi” se datorează confuziei cu top. Gutâi. – Lat. cotoneus, prin intermediul *cottaneus (< cottana „smochină”) (Graur, Rosetti, DA); Cf. germ. Quitte „gutuie” (Țurcanu).
21. [DRAM 2021] gutui, s.m. v. gutâi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL