1. [MDA2] fățișa vtr [At: BIBLIA (1688), 439/2 / V: ~țoșa / Pzi: ~șez / E: fățiș] (Înv) A înfățișa.
2. [CADE] ‡FĂȚIȘA = ÎNFĂȚIȘA.
3. [DEX '09] FĂȚIȘ, -Ă, fățiși, -e, adj. (Adesea adverbial) Care se face, se manifestă, se spune etc. pe față, deschis, direct. – Față + suf. -iș.
4. [MDA2] fățiș, ~ă [At: PALIA (1582), ap. GCR 70/30 / E: față + -iș] 1-2 (Înv) a, av De față. 3-4 a, av (Care se face, se manifestă etc.) pe față. 5 (Înv; nob; d. coasta unui munte) Abrupt (1).
5. [MDA2] fățoșa v vz fățișa
6. [DEXI] fățíș, -ă adj., adv. 1 adj. Care se face, se manifestă, se exprimă etc. direct, deschis, pe față. Provocare fățișă. 2 adj. Care este declarat, recunoscut, mărturisit. Dușman fățiș al războiului. 3 adv. Pe față, în fața tuturor, (în mod) public. Dușmanii... îl urmează mișelește, fără a îndrăzni să-și deie piept fățiș cu el (C. NEGR.). • pl. -i, -e. / față + -iș.
7. [CADE] FĂȚIȘ I. adv. Pe față, deschis, fără a se ascunde: să ne împotrivim ~ și pieptiș năvălirii modei ISP.. II. adj. Care se face, se spune pe față, fără a se tăinui: se luptă împotriva vrăjmașilor fățiși ai legii creștinești BĂLC..
8. [CADE] ‡FĂȚIȘAT I. adj. 1 p. FĂȚIȘA ¶ 2 Vădit, dat pe față: hoț ~. II. adv. Pe față, deschis.
9. [DLRLC] FĂȚIȘ adv. (În opoziție cu într-ascuns, (pe) furiș) În fața tuturor, (în) public, pe față; deschis, netăinuit. Nu vreau, Sub ascuns, să-mi iau soția ce-s în drept, fățiș s-o iau. DAVILA, V. V. 105. Dușmanii... îl urmează mișelește, fără a îndrăzni să-și deie piept fățiș cu el. NEGRUZZI, S. I 168. ◊ (Adjectival) State mai bătrîne și mai puternice nu-și stăpînesc expresia unei fățișe invidii față cu succesele noastre. CARAGIALE, N. F. 78. Se luptă împotriva vrăjmașilor fățiși ai legii. BĂLCESCU, O. II 130. ♦ (Adjectival) Ostentativ. Așa ne cugetam și noi! zîmbi a rîde cu înveselire fățișă regele get. C. PETRESCU, R. DR. 9.
10. [DLRM] FĂȚIȘ, -Ă, fățiși, -e, adj. (Adesea adverbial) Care se face, se spune etc. pe față, deschis, netăinuit. – Din față + suf. -iș.
11. [Șăineanu, ed. VI] fățiș adv. pe față.
12. [Scriban] fățíș adv. Pe față, deschis: a declara fățiș. Adj. O acțiune fățișă contra cuĭva.
13. [DOOM 3] fățiș adj. m., pl. fățiși; f. fățișă, art. fățișa, pl. fățișe
14. [DOOM 2] fățiș adj. m., pl. fățiși; f. fățișă, art. fățișa, pl. fățișe
15. [DE] PEIORA SUNT TECTA ODIA, QUAM APERTA (lat.) ura ascunsă este mai rea decât cea fățișă – Seneca, „De moribus”, 52.
16. [DAR] fățișa, fățișez, vb. I (înv.) a înfățișa.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL