1. [DEX '09] FĂCĂLUIRE, făcăluiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a făcălui și rezultatul ei. – V. făcălui.
2. [MDA2] făcăluire sf [At: DEX / Pl: ~ri / E: făcălui] (Reg) Amestecare prin frecare și zdrobire a unor legume fierte, mai ales a fasolei Si: făcălire (1), făcălit1 (1), făcăluit1.
3. [DEX '09] FĂCĂLUI, făcăluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A amesteca frecând și zdrobind (cu o lingură de lemn) unele legume fierte, îndeosebi fasolea (pentru a le face piure). – Cf. făcăleț.
4. [MDA2] făcălui vt [At: DRĂGHICI, ap. TDRG / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg) A amesteca frecând și zdrobind (cu o lingură de lemn) unele legume fierte, mai ales fasolea (pentru a le face piure).
5. [CADE] ❍FĂCĂLI (-ălesc) vb. tr. 1 🍽 = FĂCĂLUI 1 ¶ 2 Băn. 🐑 A scoate cu polonicul găurit urda din zăr.
6. [CADE] FĂCĂLUI (-luesc) vb. tr. 1 🍽 A mesteca unele legume fierte (fasole, mazăre, cartofi, etc.), sdrobindu-le cu lingura de lemn sau cu făcălețul: după ce-l spoise pe obraz cu un pumn de mazăre făcăluită I. -GH. ¶ 2 Fig. familiar A sdrobi, a speti, a deșela: mi-o sdrobit calul toate oasele’n mine ... parcă-s făcăluită ALECS. [comp. făcăleț].
7. [DLRLC] FĂCĂLUI, făcăluiesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A amesteca, frecînd și zdrobind (cu o lingură de lemn) unele legume fierte, îndeosebi fasolea, pentru a le face pireu.
8. [Șăineanu, ed. VI] făcăluì v. 1. a mesteca cu făcălețul; 2. a bate fasolea; 3. fam. a bate: mi-a sdrobit oasele..., parcă’s făcăluită AL.
9. [Scriban] făcăluĭésc și (Munt. vest) fîcîĭ, a -í v. tr. (ung. fa-kalán, lingură de lemn, din care s’a făcut făcălan, făcălăŭ, care aŭ dispărut după ce s’a format verbu. V. făcăŭ). Bat (amestec) cu făcălețu. Fasole, mazăre făcăluită, mazăre bătută (prefăcută’n pastă).
10. [DOOM 3] făcăluire (reg.) s. f., g.-d. art. făcăluirii; pl. făcăluiri
11. [DOOM 2] făcăluire (reg.) s. f., g.-d. art. făcăluirii; pl. făcăluiri
12. [DOOM 3] făcălui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. făcăluiesc, 3 sg. făcăluiește, imperf. 1 făcăluiam; conj. prez. 1 sg. să făcăluiesc, 3 să făcăluiască
13. [DOOM 2] făcălui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. făcăluiesc, imperf. 3 sg. făcăluia; conj. prez. 3 să făcăluiască
14. [MDO] făcălui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. făcăluiesc, conj. făcăluiască)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL