Definiție și ce înseamnă fîicăvi

1. [MDA2] fâicăvi vi [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / Pzi: vesc / E: fâicav] (Înv) A gângăvi.

2. [Scriban] fîĭcăvésc v. intr. (d. fîĭcav). Cant. Bîlbîĭ; gîngăvesc.

3. [DAR] fâicăvi pers. 3 sg. fâicăvește, vb. IV (înv.) a gângăvi.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] fârțâitor, ~oare smf, a [At: PĂSCULESCU, L. P. 95 / Pl: ~i, ~oare […]
1. [DEX '09] FÂSTÂCEALĂ s. f. (Fam.) Faptul de a (se) fâstâci; zăpăceală. – Fâstâci […]
1. [DEX '09] FÂSTÂCI, fâstâcesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Fam.) A-și pierde sau a […]
1. [DEX '09] FÂSTÂCIRE, fâstâciri, s. f. Acțiunea de a (se) fâstâci și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] FÂSTÂCIT, -Ă, fâstâciți, -te, adj. Tulburat, zăpăcit; intimidat. – V. fâstâci. 2. […]
1. [DEX '09] FÂSÂI, fâsâi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre gaze) A produce un zgomot […]
1. [DEX '09] FÂSÂIALĂ, fâsâieli, s. f. Faptul de a fâsâi; zgomot șuierător produs de […]
1. [DEX '09] FÂSÂIRE, fâsâiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a fâsâi și rezultatul ei. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro