1. [DEX '09] FÂȘIITURĂ s. f. v. fâșâitură.
2. [MDA2] fâșiitură sf vz fâșâitură
3. [DEX '09] FÂȘÂITURĂ, fâșâituri, s. f. Fâșâit. [Pr.: -șâ-i-. – Var.: fâșiitură s. f.] – Fâșâi + suf. -tură.
4. [MDA2] fășăitură sf vz fâșăitură
5. [MDA2] fâșâitură sf [At: CARAGIALE, S. 138 / V: fășăi~, ~șii~, ~șiet~ / Pl: ~ri / E: fâșâi + -itură] 1-2 Fâșâit (1-2).
6. [MDA2] fâșietură sf vz fâșâitură
7. [CADE] FÎȘÎITURĂ, FÎȘIITURĂ (pl. -turi) sf. Fîșîit: cînd bătea vîntul fîșiitura trestiei și a rogozului făcea să auză șoptind aceste vorbe ISP.; se auzeau într’o adîncătură fîșiituri de coase și cîntece de cosași CAR. [fîșîi, fîșii].
8. [DLRLC] FÎȘIETURĂ s. f. v. fîșîitură.
9. [DLRLC] FÎȘIITURĂ s. f. v. fîșîitură.
10. [DLRLC] FÎȘÎITURĂ, fîșîituri, s. f. Fîșîit. Prin iarbă... se auzeau fîșîituri ușoare. SANDU-ALDEA, U. P. 192. – Variante: fîșietură (DUNĂREANU, CH. 238), fîșiitură (CARAGIALE, S. 138, ISPIRESCU, U. 113) s. f.
11. [DOOM 3] fâșâitură (desp. -șâ-i-) s. f., g.-d. art. fâșâiturii; pl. fâșâituri
12. [DOOM 2] fâșâitură (-șâ-i-) s. f., g.-d. art. fâșâiturii; pl. fâșâituri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL