1. [DEX '09] FÂSTÂCIRE, fâstâciri, s. f. Acțiunea de a (se) fâstâci și rezultatul ei. – V. fâstâci.
2. [DEX '09] FÂSTÂCI, fâstâcesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Fam.) A-și pierde sau a face să-și piardă cumpătul în fața unei situații neașteptate; a (se) intimida, a (se) zăpăci. – Probabil din fâstâc.
3. [MDA2] făstâcire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: fâstâci] (Fam) 1 Zăpăcire. 2 Intimidare.
4. [MDA2] fâstâci [At: JIPESCU, O. 41 / V: ~tici / Pzi: ~esc / E: fâstâc] 1 vtr (Fam) A-și pierde sau a face să-și piardă cumpătul (în fața unei situații neașteptate) Si: a (se) zăpăci. 2 vtr (Fam) A (se) intimida. 3 vr (Rar) A face pe mironosița.
5. [MDA2] fâstici v vz fâstâci
6. [CADE] FÎSTÎCI (-îcesc) vb. refl. A-și pierde cumpătul, a o sfecli, a se ului, a se buimăci, a se zăpăci: se ameți și se fîstîci cînd se văzu înconjurat de o mulțime de lume ISP. [fîstîc, propriu „a se înverzi, a se face verde (la față) ca fîstîcul”; comp. a o sfecli „a se face roșu ca sfecla”].
7. [DLRLC] FÎSTÎCI, fîstîcesc, vb. IV. Refl. (Familiar) A-și pierde cumpătul în fața unei întîmplări neașteptate; a se intimida, a se zăpăci. Se ameți și se fîstîci, cînd se văzu înconjurat de o mulțime de lume, și-l asurzise zgomotul ce se făcea în acel oraș. ISPIRESCU, L. 136. Găinăreasa... își aruncă ochii asupră-i cu o căutătură așa de mîngîioasă și așa de plină de dragoste... încît feciorul de împărat se fîstîci oarecum, dară își ținu firea. id. ib. 185.
8. [DLRLC] FÎSTÎCIRE s. f. Acțiunea de a se fîstîci.
9. [Șăineanu, ed. VI] făstăci (refl.) v. a-și pierde cumpătul, a se turbura: se făstăci și se ameți când se văzu înconjurat de o mulțime de lume ISP. [Lit. a se face verde-galben ca fisticul (Mold. făstâc), precum sinonimul său sfecli însemnează lit. a se face roșu ca sfecla].
10. [Scriban] fîstîcésc (mă) v. refl. (d. fîstîc). Fam. Mă emoționez, mă turbur: nu te uîta la el, că se fîstîcește.
11. [DOOM 3] fâstâcire (rar) s. f., g.-d. art. fâstâcirii; pl. fâstâciri
12. [DOOM 2] fâstâcire (rar) s. f., g.-d. art. fâstâcirii; pl. fâstâciri
13. [DOOM 3] fâstâci (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. fâstâcesc, 3 sg. fâstâcește, imperf. 1 fâstâceam; conj. prez. 1 sg. să fâstâcesc, 3 să fâstâcească
14. [DOOM 2] fâstâci (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 sg. fâstâcește, imperf. 3 sg. fâstâcea; conj. prez. 3 să fâstâcească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL