1. [MDA2] fușerire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: fușeri] (Fam) 1-2 Fușereală (1-2).
2. [DEX '09] FUȘERI, fușeresc, vb. IV. Tranz. (Fam.) 1. A răscoli (1). 2. A face un lucru de mântuială; a rasoli. – Cf. fușalău.
3. [MDA2] fușeri vt [At: DEX2 / Pl: ~resc / E: ns cffușalău] (Fam) 1 A răscoli. 2 A face un lucru de mântuială Si: a rasoli.
4. [DCR2] fușeri vb. IV (fam.) Frunzări ◊ „O nouă carte ce nu se poate fușeri, ea cerându-se citită cu creionul în mână.” Săpt. 1 XII 78 p. 10 (din fușerai)
5. [DOOM 3] fușeri (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fușeresc, 3 sg. fușerește, imperf. 1 fușeream; conj. prez. 1 sg. să fușeresc, 3 să fușerească
6. [DOOM 2] *fușeri (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fușeresc, imperf. 3 sg. fușerea; conj. prez. 3 să fușerească
7. [Argou] fușeri, fușeresc v. t. a face ceva la un nivel calitativ extrem de scăzut, a face un lucru de mântuială
8. [DRAM 2021] fușerí, v.t. v. fușări.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL