1. [MDA2] fundoaie sf [At: SBIERA, F. S. 125 / V: (1) fundoi sn / P și: (Ban) ~doa-ńe / Pl: ~ / E: fund + -oaie] 1 (Buc) Loc (uneori cultivat) ascuns prin munți, dealuri, păduri etc. Cf: fund (10), fundătură (3). 2 (Ban) Partea de dinainte a unei case. 3 (Olt) Fundație (1) a unei case. 4 (Reg) Pod al unei clădiri. 5 (Reg) Suport de piatră în care este fixat dispozitivul în formă de cruce al pietrei de moară. 6 (Reg) Partea dinainte sau dindărăt a carului. 7 (Reg) Bucată de scândură din care este făcut fundul (1) unui vas de lemn.
2. [CADE] ❍FUNDOAIE sf. 1 Olten. Băn. 💒 Temelia casei ¶ 2 Trans. 🌐 Înfundătură în munți PĂC. DENS. ¶ 3 Trans. 🏚 Piatra de desubt a morii, piatra nemișcătoare, stătătoare, zăcătoare [fund].
3. [MDA2] fundoi sn vz fundoaie
4. [DAR] fundoaie s.f. (reg.) 1. loc dosit prin munți; înfundătură. 2. partea de jos a casei. 3. piatra de sub crucea morii de apă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL