1. [DEX '09] FUNCTOR, functori, s. m. (Log.) Operator logic. – Din fr. functeur.
2. [MDA2] functor sm [At: DEX / Pl: ~i / E: fr functeur] (Log) Operator logic.
3. [DN] FUNCTOR s.m. (Log.) Expresie care determină altă expresie; operator logic. [Cf. fr. foncteur].
4. [MDN '00] FUNCTOR s. m. (log.) conector interpropozițional care joacă rolul de operator logic; orice cuvânt cu funcție sintactică. (< fr. foncteur)
5. [DOOM 3] functor (desp. func-tor) s. m., pl. functori
6. [DOOM 2] functor (func-tor) s. m., pl. functori
7. [DTL] FUNCTOR s. m. (cf. fr. foncteur, lat. functus < fungi „a îndeplini un rol”): orice cuvânt cu funcție sintactică, ca de exemplu operație, alb, cinci, fiecare, se coc, pretutindeni și haide încadrate în enunțuri, în care contractează diverse funcții sintactice.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL