1. [DEX '09] FULMINAȚIE, fulminații, s. f. Descompunere cu detonație a unei substanțe explozive; explozie. – Din fr. fulmination.
2. [MDA2] fulminație sf [At: DEX / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr fulmination] Descompunere cu detonație a unei substanțe explozive Si: explozie.
3. [DN] FULMINAȚIE s.f. Detonare a unei substanțe explozive; explozie. [Gen. -iei, var. fulminațiune s.f. / cf. fr. fulmination, lat. fulminatio].
4. [MDN '00] FULMINAȚIE s. f. detonare a unei substanțe explozive. (< fr. fulmination, lat. fulminatio)
5. [MDA2] fulminațiune sf vz fulminație
6. [DN] FULMINAȚIUNE s.f. v. fulminație.
7. [DOOM 3] fulminație (desp. -ți-e) s. f., art. fulminația (desp. -ți-a), g.-d. art. fulminației; pl. fulminații, art. fulminațiile (desp. -ți-i-)
8. [DOOM 2] fulminație (-ți-e) s. f., art. fulminația (-ți-a), g.-d. art. fulminației; pl. fulminații, art. fulminațiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL