1. [DEX '09] FUGARNIC, -Ă, fugarnici, -ce, adj. (Rar) Fugitiv, nestatornic. ♦ (Substantivat) Animal (în special cal) care fuge, care este silit să fugă. – Fugar + suf. -nic.
2. [MDA2] fugarnic, ~ă [At: COȘBUC, AE. 137/30 / Pl: ~ici, ~ice / E: fugar + -nic] 1 a (Rar) Fugitiv (1). 2 a Nestatornic. 3-4 smf (Animal, în special cal) care fuge repede (fiind silit). 5-6 smf, a (Îvp) Fugar (3-4). 7-8 smf, a Venetic.
3. [CADE] FUGARNIC adj. și sm. Fugar: în sufletul ei de ~ă, încolțește un simțămînt stăruitor de milă GRL..
4. [DLRLC] FUGARNIC, -Ă, fugarnici, -e, adj. Fugitiv, nestatornic. Desfacerea de trecut, ieșirea într-un veac nou al lumii. Toate acestea clipeau în Cocor ca lumini fugarnice și învălmășite. SADOVEANU, M. C. 211. ♦ (Substantivat) Animal (în special cal) care fuge, care este silit să fugă. [Căprioara] privește și în sufletul ei de fugarnică încolțește un simțămînt stăruitor de milă! GÎRLEANU, L. 25. Voinicul dă pinten, Fugarnicul sprinten Pornește, săgeată. IOSIF, P. 81.
5. [DOOM 3] fugarnic (rar) adj. m., pl. fugarnici; f. fugarnică, pl. fugarnice
6. [DOOM 2] fugarnic (rar) adj. m., pl. fugarnici; f. fugarnică, pl. fugarnice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL