Definiție și ce înseamnă frăncui

1. [MDA2] frăncui vt [At: CIAUȘANU, V. 162 / P: ~cu-i / Pl: ~esc / E: franc1] (Olt) A lua mită (exagerat de mare) Si: (pop) a jupui, (pfm) a șfănțui.

2. [CADE] ❍FRĂNCUI (-uesc) vb. tr. Olten. CIAUȘ. A sfănțui [franc].

3. [Scriban] frăncuĭésc v. tr. Fam. Mituĭesc cu francĭ, sfănțuĭesc.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] frâuă sf [At: KLEIN, D. 198 / V: froaie / Pl: nct / […]
1. [MDA2] frâmbie sf vz frânghie1 2. [DEX '09] FRÂNGHIE1, frânghii, s. f. Fir lung […]
1. [DEX '09] FRÂNT, -Ă, frânți, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Rupt2 (în două) prin […]
[Scriban] frîmtéz v. tr. (d. frîmt, vechĭ part. al luĭ frîng). Vechĭ. Zdrobesc, strivesc. Sursă: […]
1. [DEX '09] FRÂNTURĂ, frânturi, s. f. 1. Frângere; ceea ce se obține frângând sau […]
1. [DEX '09] FRÂNAR, frânari, s. m. Muncitor la căile ferate însărcinat cu manevrarea frânei […]
1. [DEX '09] FRÂNC, -Ă, frânci, -ce, s. m. și f. (Adesea adjectival) Nume generic […]
1. [MDA2] frâncesc, ~ească a [At: AMIRAS, ap. LET. III, 144/3 / Pl: ~ești / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro