1. [DEX '09] FRÂNAR, frânari, s. m. Muncitor la căile ferate însărcinat cu manevrarea frânei de mână. – Frână + suf. -ar.
2. [MDA2] frânar sm [At: CARAGIALE, M. 142 / Pl: ~i / E: frână + -ar] Muncitor la căile ferate însărcinat cu manevrarea frânei de mână.
3. [Șăineanu, ed. VI] frânar m. cel însărcinat cu manevrarea frânelor la trenurile căilor ferate.
4. [CADE] *FRÎNAR sm. Slujbașul de la vagonul din coada unui tren care strînge frîna: ori-ce tren trebue să aibă la coadă un ~ de siguranță CAR..
5. [DLRLC] FRÎNAR, frînari, s. m. Muncitor la căile ferate, însărcinat cu manevrarea frînei. Un frînar, negru de cărbune, cu un felinar mic aprins... trecu prin vagon. DUMITRIU, B. F. 8. Afară se auzi o locomotivă manevrînd, fluierul frînarilor, ciocnirea tampoanelor. C. PETRESCU, A. 454.
6. [Scriban] frînár m. Om însărcinat cu strîngerea frînelor vagoanelor la căile ferate.
7. [DOOM 3] frânar s. m., pl. frânari
8. [DOOM 2] frânar s. m., pl. frânari
9. [Argou] Pulică Frânaru’ (de la coada trenului) expr. 1. v. pulică (1). 2. persoană situată pe treapta cea mai de jos a ierarhiei dintr-un grup / dintr-o comunitate, individ neînsemnat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL