1. [MDA2] fruncea sf [At: DOSOFTEI, V. S. 1/2 / Pl: nct / E: ml *fronticella sau frunte + -icea] (Îvr) Frunte (1).
2. [CADE] ‡FRUNCEA (pl. -cele) sf. Frunte [lat. *frontĭcĕlla].
3. [Scriban] frunceá f., pl. ele (lat. *fronticella, dim. d. frons, frunte). Vechĭ. Frunte.
4. [DER] fruncea (-ele), s. f. – (Înv.) Frunte. – Mr. frînțeauă „sprînceană”. Lat. fronticella (Candrea-Dens., 658; DAR). Sec. XVII. Cf. frunte.
5. [DAR] fruncea s.f. (înv.) frunte.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL