1. [DEX '09] FRIPTURĂ, fripturi, s. f. Fel de mâncare constând din carne friptă pe grătar, în frigare sau în tigaie. – Lat. *frictura.
2. [MDA2] friptură sf [At: IORGA, S. D. XII, 179 / Pl: ~ri / E: ml *frictura] Fel de mâncare constând din carne friptă pe grătar, în frigare, la tigaie sau la cuptor.
3. [CADE] FRIPTURĂ (pl. -turi) sf. 🍽 Carne friptă (în frigare, pe grătar, pe jar, în cuptor, în tigaie, etc.): ~ de vițel, de porc [lat. *frīctura].
4. [DLRLC] FRIPTURĂ, fripturi, s. f. Fel de mîncare care constă din carne friptă (pe grătar sau în frigare) sau gătită (în tigaie, la cuptor etc.). Fiecare rupeam bucățile de friptură cu mîinile. SAHIA, N. 57. Zise vătafului să taie un ied... și să-l facă friptură. NEGRUZZI, S. I 82. I-au venit poftă de o bucățică de friptură. DRĂGHICI, R. 65. Iepurașu-i bun de zeamă, Iepuroaica de friptură. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 367.
5. [Șăineanu, ed. VI] friptură f. carne friptă. [Lat. FRICTURA].
6. [Scriban] friptúră f., pl. ĭ. Rezultatu frigeriĭ. Carne friptă: friptură de porc.
7. [CADE] FRIPTURICĂ sf. 🍽 dim. FRIPTURĂ.
8. [DOOM 3] friptură s. f., g.-d. art. fripturii; pl. fripturi
9. [DOOM 2] friptură s. f., g.-d. art. fripturii; pl. fripturi
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL