1. [DEX '09] FRANCIZĂ, francize, s. f. Dreptul acordat de o întreprindere cu renume unei alte întreprinderi prin care aceasta din urmă poate să exploateze drepturile de proprietate intelectuală sau industrială ale francizorului, în schimbul unei contribuții financiare, în scopul producerii sau livrării de bunuri sau al prestării de servicii. – Din fr. franchise.[1]
2. [DCR2] franchise s. f. ◊ „Pentru obținerea dreptului de reprezentanți autorizați ai firmei Christine Valmy în concordanță cu normele internaționale de «franchise», persoanele sau agenții economici interesați trebuie să prezinte dovezi de resurse financiare adecvate, de capacitate de desfacere a acestei colecții de excepție, de garantare a valorii posibile de desfacere pe baza unui plan bine stabilit și plata taxei de licență (franchise) în valoare de 50000 lei.” R.l. 29 X 91 p. 6 [pron. frenciaiz] (din engl. franchise; cf. fr. franchise; BD 1970, DMC 1973)
3. [DOOM 3] franciză s. f., g.-d. art. francizei; pl. francize
4. [DOOM 2] *franciză s. f., g.-d. art. francizei, pl. francize
5. [DE] FRANCHÍSĂ (< fr.) s. f. 1. Privilegiu acordat unui dealer pentru distribuirea unui produs. 2. Privilegiu primit de un guvern pentru a utiliza o proprietate publică sau a crea un monopol (monopol fiscal). 3. Autorizație de creare a unei corporații. 4. Impozit pe f. = taxă percepută pe veniturile unei corporații care activează sub numele său propriu. 5. Cheltuieli suportate de asigurator, în cazul în care s-au produs pagubele asigurate.[1]
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL