1. [DEX '09] FONIATRU, -Ă, foniatri, -e, s. m. și f. Specialist în foniatrie. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. phoniatre.
2. [MDA2] foniatru, ~ă smf [At: DEX / P: ~ni-a~ / Pl: ~ri / E: fr phoniatre] Specialist în foniatrie.
3. [DN] FONIATRU, -Ă s.m. și f. Medic specialist în foniatrie. [< fr. phoniatre].
4. [MDN '00] FONIATRU, -Ă s. m. f. medic specialist în foniatrie. (< fr. phoniatre)
5. [DOOM 3] foniatru (desp. -ni-a-tru) s. m., art. foniatrul; pl. foniatri, art. foniatrii
6. [DOOM 2] foniatru (-ni-a-tru) s. m., art. foniatrul; pl. foniatri, art. foniatrii
7. [DETS] FON-, v. FONO-1. □ ~astenie (v. -astenie), s. f., oboseală a organelor vocale; ~endoscop (v. endo-, v. -scop), s. n., stetoscop*; ~endoscopie (v. endo-, v. -scopie), s. f., 1. Auscultare a zgomotelor cardiace cu ajutorul fonendoscopului. 2. Delimitare a unui organ anatomic cu ajutorul fonendoscopului, aplicat la nivelul său; ~iatrie (v. -iatrie), s. f., disciplină medicală care studiază tulburările și afecțiunile vocii; ~iatru (v. -iatru), s. m. și f., specialist în foniatrie; ~opsie (v. -opsie), s. f., apariție de senzații vizuale colorate la auzul sunetelor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL