1. [DEX '09] FOAMETE s. f. Lipsă mare, generală și prelungită de hrană. – Cf. foame.
2. [MDA2] foamete sf [At: TETRAEV. (1574) 242 / Pl: (înv) ~eți / E: ns cf foame] 1 Lipsă mare, generală și prelungită de hrană cf secetă. 2 (Înv; imp) Foame (1). 3 (Buc; lpl îf foameți) Pasăre de mărimea unui porumbel, având ciocul negru și penele vinete Si: pasăre-cu-ciocul-de-fier.
3. [CADE] FOAMETE sf. 1 Lipsă mare de pîine și de toate celelalte pentru hrana oamenilor într’o țară sau într’un oraș: dacă ling vitele ghiața de pe ferști, e semn de ~ VOR. ¶ 2 familiar Om care nu se mai satură, căruia vecinic i-e foame: sînt oameni cari mănîncă mult și nu se mai satură, acelora li se zice ~ VOR.; pe semne c’aista-i Flămînzilă, ~a, sac fără fund CRG..
4. [DLRLC] FOAMETE s. f. Lipsă mare, generală și prelungită de produse alimentare. Foamete mare era în sat, s-a îngălbenit de necaz codrul și omul. CAMILAR, TEM. 58. Lipsa și foametea i se înfățoșează. NEGRUZZI, S. I 300. ◊ (Personificat) Pesemne c-aista-i Flămînzilă, foametea, sac fără fund sau cine mai știe ce pricopsală a fi. CREANGĂ, P. 241.
5. [Șăineanu, ed. VI] foamete f. lipsă totală de proviziuni, într’o țară. [Derivațiune din foame sub influența analogică a finalei din secetă].
6. [Scriban] foámete f., pl. (d. foame). Mare lipsă de alimente într’o țară.
7. [DOOM 3] foamete s. f., g.-d. art. foametei
8. [DOOM 2] foamete s. f., g.-d. art. foametei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL