1. [MDA2] fleșcăire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: fleșcăi] 1 Producere a unui zgomot caracteristic umblând prin noroi, prin apă etc. 2 Înmuiere a fructelor (din cauză că sunt prea coapte). 3 (Pfm) Lăsare a sânilor femeilor. 4 (Fig) Moleșire.
2. [DEX '09] FLEȘCĂI, fleșcăiesc, vb. IV. 1. Intranz. A produce un zgomot caracteristic umblând prin noroi, prin apă etc. 2. Refl. (Despre fructe) A se muia; fig. (despre oameni) a se moleși. – Fleașc + suf. -ăi.
3. [MDA2] fleoscăi v vz fleșcăi
4. [MDA2] fleoșcăi v vz fleșcăi
5. [MDA2] fleșcăi [At: CARAGIALE, T. I, 58 / V: ~eoș~, fleosc~ / Pzi: ~esc, {var) fleșcăi / E: fleașc + -ăi] 1 vi A produce un zgomot caracteristic umblând prin noroi, prin apă etc. 2 vr (D. fructe) A se muia. 3 vr (Pfm; d. sânii femeilor) A se lăsa. 4 vr (Pfm; fig; d. oameni) A se moleși.
6. [CADE] FLEOȘCĂI – FLEȘCĂI [fleoașcă].
7. [CADE] FLEȘCĂI (-ăesc) I. vb. intr. A face fleașc! călcînd în noroiu sau într’o mocirlă. II. vb. refl. A se face fleașcă, a se muia, a se moleși: a venit cu iapa udă și fleoșcăită ca vai de ea MERA.
8. [DLRLC] FLEȘCĂI, fleșcăiesc, vb. IV. 1. Intranz. A produce zgomot umblînd prin noroi, prin apă etc. Sutele de picioare fleșcăiau în noroi. DUMITRIU, B. F. 68. În șanțuri era tăcere. Numai pașii sentinelelor nevăzute fleșcăiau prin noroi. SADOVEANU, O. VI 76. Ciubotele pline de apă fleșcăiau la fiecare călcătură. DUNĂREANU, CH. 116. 2. Refl. A se înmuia; (despre oameni) a se moleși. Ce te-ai fleșcăit așa?
9. [Șăineanu, ed. VI] fleșcăì v. 1. a se moleși; 2. a se vesteji.
10. [Scriban] fleșcăĭésc v. tr. (d. fleașcă). Moleșesc, cofleșesc. V. refl. Obrajiĭ i s’aŭ fleșcăit, poamele s’aŭ fleșcăit de zdruncinăturile căruțeĭ.
11. [DOOM 3] fleșcăi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fleșcăiesc, 3 sg. fleșcăiește, imperf. 1 fleșcăiam; conj. prez. 1 sg. să fleșcăiesc, 3 să fleșcăiască
12. [DOOM 2] fleșcăi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fleșcăiesc, imperf. 3 sg. fleșcăia; conj. prez. 3 să fleșcăiască
13. [DRAM 2021] fleșcăí, fleșcăiesc, v.r. 1. A se face fleașcă, a se uda. 2. A se muia, a se relaxa. – Din fleașc + suf. -ăi (DEX, MDA); din fleașcă (Scriban).
14. [DRAM 2015] fleșcăi, fleșcăiesc, vb. refl. – 1. A se face fleașcă, a se uda. 2. A se muia, a se lăsa. – Din fleașc + suf. -ăi (DEX, MDA); din fleașcă (Scriban).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL