1. [DEX '09] FLEXIONAR, -Ă, flexionari, -e, adj. 1. Care se îndoaie, care se încovoaie. 2. Care are flexiune (2); flexibil. [Pr.: -xi-o-] – După fr. flexionnel.
2. [MDA2] flexionar, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. III, 267 / P: ~xi-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr flexionnel] 1 Care se îndoaie. 2 (Grm) Flexibil (3).
3. [CADE] *FLEXIONAR adj. 📖 Care are flexiuni: limbile indo-europene sînt limbi ~e [fr.].
4. [DLRLC] FLEXIONAR, -Ă, flexionari, -e, adj. (Gram.) Care are flexiune. Limba romînă este o limbă flexionară. ▭ Am dat mai sus exemplul rom. «cînta», alături de care am citat nu numai diverse forme flexionare ale lui, ci și cuvinte din aceeași familie. IORDAN, L. R. 271.
5. [DN] FLEXIONAR adj. (Despre o limbă) Care posedă flexiune. [După fr. flexionnel].
6. [MDN '00] FLEXIONAR, -Ă adj. (despre cuvinte) care posedă flexiune (2). ♦ limbă ~ă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin afixe perfect sudate cu tema cuvântului. ◊ flexibil. (după fr. flexionnel)
7. [Șăineanu, ed. VI] flexionar a. care are flexiuni: limbi flexionare sunt greaca și latina.
8. [Scriban] *flexionár, -ă adj. (d. flexiune cu term. -onar). Care are flexiunĭ, supus flexiuniĭ: limba latină și grecească e flexionară.
9. [MDA2] flecționar, ~ă a vz flexionar
10. [DOOM 3] flexionar (desp. -xi-o-) adj. m., pl. flexionari; f. flexionară, pl. flexionare
11. [DOOM 2] flexionar (-xi-o-) adj. m., pl. flexionari; f. flexionară, pl. flexionare
12. [DTL] FLEXIONAR, -Ă adj. (după fr. flexionnel): în sintagmele categorie gramaticală flexionară, formă flexionară, grup flexionar, limbă flexionară, sufix flexionar, temă flexionară și variantă flexionară (v.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL