Definiție și ce înseamnă flecuit

1. [DEX '09] FLECUIT, -Ă, flecuiți, -te, adj. Muiat, fleșcăit; moleșit. – V. flecui1.

2. [MDA2] flecuit6, ~ă a [At: CAMILAR, N. II, 299 / Pl: ~iți, ~e / E: flecui3] (Reg) 1 Muiat2. 2 Sfărâmat2. 3 Moleșit2. 4 (Fig) Beat.

3. [MDA2] flecuit5 sns [At: MDA ms / E: flecui3] (Reg) 1-5 Flecuire3 (1-5).

4. [MDA2] flecuit4, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: flecui2] (D. încălțăminte) Cu flecuri.

5. [MDA2] flecuit3 sns [At: MDA ms / E: flecui2] Flecuire2.

6. [MDA2] flecuit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: flecui1] (Reg) Udat și murdărit cu noroi.

7. [MDA2] flecuit1 sns [At: MDA ms / E: flecui1] (Nob) Flecuire1.

8. [DLRLC] FLECUIT, -Ă, flecuiți, -te, adj. Muiat, fleșcăit; moleșit.

9. [DEX '09] FLECUI2, flecuiesc, vb. IV. Tranz. A pune flecuri la încălțăminte. – Flec + suf. -ui.

10. [DEX '09] FLECUI1, flecuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se muia, a se fleșcăi, a se sfărâma; a se moleși. – Et. nec.

11. [MDA2] flecui2 vt [At: DA ms / Pzi: ~esc / E: flec + -ui] A pune flecuri la încălțăminte.

12. [MDA2] flecui3 vr [At: ȘEZ. VII, 114 / Pzi: ~esc / E: ns cf fleci, fleciui, flecni, fleșcăi] (Reg) 1 A se muia (la fiert). 2 A se sfărâma. 3 A se moleși. 4 (Fig) A se îmbăta tare. 5 A ninge și a ploua simultan.

13. [MDA2] flecui1 vt [At: DA / Pzi: ~esc / E: ger flecken] (Reg) A uda și a murdări cu noroi.

14. [CADE] ❍FLECUI (-uesc) vb. tr. și refl. Mold. A (se) sdrobi prefăcînd(u-se) într’o masă moale, din care curge zeamă: cînd au fiert bine (barabulele), se flecuesc cu melesteul ȘEZ.; fasolele ... cu dosul lingurii se flecuesc pînă ce se fac ca un aluat ȘEZ..

15. [DLRLC] FLECUI, flecuiesc, vb. IV. Refl. (Regional) A se muia, a se fleșcăi, a se sfărîma. Cum barabulele fierb mai degrabă, ele se flecuiesc. ȘEZ. VII 114. ◊ Fig. Te-ai flecuit, căpitane, la prima decepție. CAMILAR, N. I 157.

16. [Șăineanu, ed. VI] flecuì v. a se moleși. [V. fleac].

17. [DOOM 3] flecui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flecuiesc, 3 sg. flecuiește, imperf. 1 flecuiam; conj. prez. 1 sg. să flecuiesc, 3 să flecuiască

18. [DOOM 2] flecui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flecuiesc, imperf. 3 sg. flecuia; conj. prez. 3 să flecuiască

19. [Argou] flecuit, -ă, flecuiți, -te adj. beat.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro